Duminică, 21 iulie, a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată la nivel global, conform datelor preliminare ale Serviciului Copernicus privind Schimbările Climatice (C3S) al Uniunii Europene, relatează Reuters.
Temperatura medie a aerului la suprafaţa Pământului a atins duminică 17,09 grade Celsius – uşor mai ridicată comparativ cu precedentul record stabilit în iulie anul trecut, de 17,08 grade Celsius,
Valurile de căldură au atins zone extinse din Statele Unite, Europa şi Rusia în ultima săptămână.
Copernicus a confirmat pentru Reuters că recordul de temperatură medie zilnică stabilit anul trecut pare să fi fost depăşit duminică, conform datelor care au început să fie înregistrate în 1940.
Schimbările din ultimele decenii și fenomenul “El Nino”
Temperatura medie globală pentru 21 iulie între 1991 și 2020 a fost de 16,24 grade, amintește DW.
Climatologii au avertizat că 2024 s-ar putea dovedi a fi cel mai cald an înregistrat vreodată, depășind 2023, care deține în prezent titlul.
Acest lucru se datorează în parte efectului fenomenului meteorologic El Nino, care crește temperaturile globale, exacerbând impactul schimbărilor climatice provocate de om asupra încălzirii planetei.
După cum explică Serviciul Național al Oceanelor al SUA,, în condiții normale în Oceanul Pacific, alizeele suflă spre vest de-a lungul ecuatorului, ducând apa caldă din America de Sud spre Asia. Pentru a înlocui această apă caldă, apa rece se ridică din adâncuri – un proces numit “upwelling”.
El Niño și La Niña sunt două tipare climatice opuse care întrerup aceste condiții normale. Oamenii de știință numesc aceste fenomene ciclul El Niño-Oscilația sudică (ENSO).
El Niño și La Nińa pot avea ambele un impact global asupra vremii, incendiilor de vegetație, ecosistemelor și economiilor. Episoadele El Niño și La Niña durează de obicei între nouă și 12 luni, dar pot dura uneori ani de zile. Evenimentele El Niño și La Niña au loc, în medie, la fiecare doi până la șapte ani, dar nu se produc după un program regulat. În general, El Niño apare mai frecvent decât La Niña.
Gazele cu efect de seră, principalul vinovat
Conform informațiilor publicate de Observatorul Terestru al NASA, revenirea fenomenului El Nino a jucat un rol important în valurile de căldură care au lovit planeta în 2023, însă nu este cauza principală – creșterea pe termen lung a gazelor cu efect de seră din atmosferă rămâne vinovatul principal.
Combustibilii fosili – cărbunele, petrolul și gazele – sunt de departe cei care contribuie cel mai mult la schimbările climatice globale, reprezentând peste 75% din emisiile globale de gaze cu efect de seră și aproape 90% din totalul emisiilor de dioxid de carbon, conform ONU.
Pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră acoperă Pământul, acestea rețin căldura solară. În acest context, lumea se încălzește acum mai rapid decât oricând în istoria înregistrată, iar temperaturile tot mai ridicate de-a lungul timpului schimbă tiparele meteorologice și perturbă echilibrul obișnuit al naturii.
Pe lângă Statele Unite, sudul Europei și Rusia, cele mai puternic afectate zone în această săptămână, au fost înregistrate valuri de căldură mortale și în India, China și Asia de Sud-Est anul acesta.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
