60 de familii din Eforie își duc traiul ca în Evul Mediu!

Fără lumină, asfalt și apă într-una dintre cele mai importante stațiuni turistice de pe litoralul românesc

Orașul Eforie, anul 2015. Stațiune estivală de interes național, la doar 25 de km de municipiul Constanța. Acestea sunt principalele coordonate pentru o localitate aflată în plin proces de modernizare și care este tot mai căutată de turiști în timpul verii.

Vorbim de aceeași localitate în care, peste 60 de familii dintr-un cartier nou construit trăiesc mai rău decât în Evul Mediu: fără lumină, asfalt și apă potabilă cu țârâita.

Situația incredibilă ne-a fost semnalată de mai mulți locuitori ai cartierului Zona Proiect 12, de pe Str. Pescarilor, care, ajunși la limita răbdării, au hotărât să facă publice împrejurările inacceptabile cu care trebuie să se confrunte zilnic în ultimii 10 ani, în speranța că instituțiile responsabile de condițiile nedemne de locuit nici pentru mediul rural să ia măsurile necesare soluționării problemelor.

Publicitate electorală

10 ani de calvar

În urmă cu mai bine de 10 ani, în baza legislației în vigoare, Primăria Eforie a dat spre folosință mai multor tineri loturi de teren cu condiția ca aceștia să își construiască o locuință cât mai curând posibil. Zis și făcut: viitorii locatari ai cartierului din Zona Bărbosu, așa cum este ea cunoscută celor din Eforie, au început să își sape fundațiile și să își construiască locuințele pe vremea când habar nu aveau ce calvar îi așteaptă.

Proaspăt mutați în noile gospodării, localnicii au simțit pe pielea lor că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă. Și problemele au început să curgă. Încă de la început, problemele au curs invers proporțional cu debitul apei de la robinet. Presiunea a fost una dintre primele neplăceri cu care locatarii noului cartier s-au confruntat.

Din motive doar de primărie și RAJA știute, familiile din noul cartier au apă cu țârâita, deși Regia Autonomă Județeană de Apă le-a transmis în scris că minimul de presiune, stabilit prin contract, este respectat de regie. De asemenea, reprezentanții RAJA i-au mai asigurat pe localnici că în viitor conducta veche la care aceștia sunt racordați va fi înlocuită cu una nouă.

Până ”în viitor” însă, cele peste 60 de familii afectate de presiunea apei se roagă să nu cumva să mai apară vreo avarie, mai ales vara, pentru că în situația respectivă durează 3-4 zile din momentul soluționării avariei până când vor vedea apa curgând din nou.

Asfalt și curent electric, utopii urbane în secolul XXI

Dincolo de presiunea redusă a apei potabile, alte două probleme i-au adus în pragul disperării pe locuitorii din cartierul Zona Proiect 12: lipsa străzilor asfaltate și a curentului electric.

„Când plouă, cartierul nostru se transformă într-o imensă mocirlă, nu e posibil așa ceva. Dacă nu ai mașină de teren e imposibil să circuli pe-aici”, se plânge un localnic arătându-ne străzile lungi și late, prăfuite mai ceva decât ulițele din satele uitate de lume.

„Toate ca toate, că până la urmă stăm și fără asfalt, asta e. Dar nu e posibil să nu avem lumină în secolul tehnologiei și al vitezei. Cum e posibil așa ceva? Dar unde suntem aici? În peșteră sau într-un oraș? Unde mai pui că avem pretenții că Eforie este stațiune turistică importantă. Știți că ai mei copii își fac lecțiile la lumânare sau pe la cunoștințele din alte cartiere care au curent electric? Trăim un calvar de ani de zile! Și nimeni nu știe să ne spună când se va termina”, ne mărturisește aproape plângând o doamnă.

Oamenilor le este teamă să își decline identitatea. Au refuzat să vorbească despre dificultățile cu care se confruntă de teama repercusiunilor din zona autorităților locale. Grupul de localnici cu care ne-am întâlnit a dorit ca întreaga expunere să fie consemnată sub identitatea Asociației în care s-au constituit și care este condusă de Valentin Bonțescu.

În cartier se duce repede vorba sosirii unor jurnaliști interesați de problemele cu care se confruntă localnicii. Doar două persoane acceptă să ofere declarații în fața camerei de luat vederi. Acestea povestesc despre cum au fost nevoite să găsească soluții alternative în lipsa curentului electric sau despre cum au improvizat tot felul de sisteme periculoase de alimentare cu energie electrică (vezi video).

Primarul Brăiloiu: „De 11 ani ne rugăm de ENEL să rezolve problema”

Când sunt întrebați cine se face responsabil de calvarul prin care sunt nevoiți să treacă zilnic, localnicii din cartierul Proiect 12 arată cu mâna spre Primăria Eforie. Aceștia consideră că administrația publică locală nu a ridicat un deget pentru a demara investiția necesară extinderii rețelei de alimentare cu energie electrică. Ba mai mult, oamenii susțin că au trimis scrisori peste scrisori către ENEL, toate primind același răspuns: Primăria este obligată să realizeze investițiile necesare pentru ca de-abia apoi ENEL să preia investiția și să înceapă furnizarea energiei electrice către noii abonați.

Pe de altă parte, Ovidiu Brăiloiu, primarul orașului Eforie, se consideră neîndreptățit de acuzațiile localnicilor și susține că primăria a inițiat toate demersurile necesare pentru ca investiția să fie aprobată de ENEL și, ulterior, pentru ca lucrările să înceapă: „Primele noastre demersuri către ENEL în ce privește extinderea alimentării cu energie electrică în cartierul respectiv datează din anul 2004! De atunci aceștia au refuzat constant să își facă treaba. Apoi, după Ordinul 75/2013 al ANRE, regulile s-au schimbat și noi am fost nevoiți să refacem solicitările și proiectele, planurile și avizele. Acum avem toate avizele necesare demarării investiției, inclusiv autorizație de construcție și până la sfârșitul anului sperăm să terminăm! Cu această ocazie sper și că am reușit să trecem de toate super condițiile impuse de ENEL și pe care mulți oameni nu le cunosc”, ne-a declarat primarul orașului Eforie, Ovidiu Brăiloiu.

Privatizarea păguboasă și aroganța ENEL

Indiferent dacă vorbim de mediul rural sau urban, una dintre marile probleme cu care se confruntă edilii și comunitățile acestora este reprezentată de relația cu ENEL și tot ce implică acest lucru. Fie că este vorba de întreruperile bruște și dese ale curentului electric, fie că este vorba de întreruperi ale curentului pe o perioadă mai lungă de timp, de aroganța și lipsa de comunicare sau explicații a angajaților companiei sau de extinderile rețelelor electrice care trebuie suportate de administrațiile publice locale pentru ca, ulterior, investițiile de miliarde, plătite din bani publici, să fie predate companiei private, toate aceste aspecte reprezintă probleme care șicanează și dau bătăi de cap atât edililor, cât și localnicilor acestora. Și toate au aceeași cauză: privatizările anilor 2000 efectuate în dulcele stil românesc.

Ultima dată când o comisie parlamentară a efectuat o anchetă care a avut ca subiect calitatea serviciilor ENEL a fost în anul 2010. Atunci, relația dintre compania italiană și clienții acesteia a fost luată la bani mărunți, mai degrabă de ochii lumii, iar una dintre concluziile raportului parlamentarilor a fost următoarea: „Comisia de anchetă cere stabilirea unei metodologii la nivel național astfel încât avizarea branșării la rețele să nu mai poată fi condiționată de efectuarea de investiții de către consumator. Este evident că la nivelul companiilor de distribuție lipsa reglementărilor clare face să primeze doar interesul financiar (…)”.

În raportul comisiei, se mai menționează:

„Comisia de anchetă cere companiei ENEL Distribuție Muntenia SA îmbunătățirea calității serviciului de intervenție în sensul reducerii timpului de intervenție precum și îmbunătățirea calității serviciului de relații cu clienții. Comisia constată că înainte de privatizare aceste servicii erau mai bune și recomandă asigurarea condițiilor necesare menținerii unui standard ridicat în privința calității serviciilor către consumatori”.

Conform spuselor edililor dobrogeni, aceste două recomandări ale comisiei de anchetă din 2010 nu au avut nici un efect, iar comisia s-a întrunit degeaba, având în vedere că situația nu s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani. Primarii continuă să se plângă de lipsa de colaborare cu reprezentanții companiei italiene și de efectele negative ale contractului de privatizare.

Primarii constănțeni: ENEL este stat în stat

Una dintre principalele nemulțumiri ale primarilor din județul Constanța este că aceștia sunt nevoiți să plătească investițiile, din bugetul local, pentru ca mai apoi aceste investiții să fie predate către compania italiană.

O altă problemă este aceea că, mai ales în mediul rural, întreruperile de curent sunt foarte dese și le provoacă sătenilor pagube imposibil de suportat.

Printre reprezentanții administrațiilor locale care au reclamat probleme cu ENEL și s-au plâns de proasta colaborare cu această companie se numără primarii din Crucea, Mihai Viteazu, Nicolae Bălcescu, Hârșova, Agigea, Poarta Albă și Albești. Principala nemulțumire a acestora este că trebuie să plătească din bugetul local extinderile rețelelor de alimentare cu energie electrică și că ENEL, deși înregistrează profituri uriașe, nu își asumă nicio investiție.

Gheorghe Moldovan, primarul comunei Albești: „Mereu mi-au spus că nu au bani pentru investiții, deși au monopol. Și noi, primarii, suntem obligați să achităm din bugetul local toate investițiile necesare în domeniul ăsta, deși, apoi, ele ajung în proprietatea ENEL. Adică noi le plătim lor investiția din care vor primi o căruță de bani după aceea! Ca să nu mai zic de căderile de curent, de 5-6 ori pe zi. Ne-au ars electrocasnice, calculatoare, tot”

„Chiar și în momentul de față, în care vorbesc cu dumneavoastră, am probleme cu ENEL. De la ei vin acum, am încercat să negociez plata unei investiții referitoare la extinderea unei rețele de energie electrică pentru un cartier în care oamenii stau în beznă. Nu știu dacă vă închipuiți că este posibil așa ceva, ca în secolul XXI oamenii să nu aibă curent electric din cauza unei firme private. Mereu mi-au spus că nu au bani pentru investiții, deși au monopol. Și, prin contractul de privatizare, noi, primarii, suntem obligați să achităm din bugetul local toate investițiile necesare în domeniul ăsta, deși, apoi, ele ajung în proprietatea ENEL. Adică noi le plătim lor investiția din care vor primi o căruță de bani după aceea. O altă problemă majoră este reprezentată de căderile de curent, de 5-6 ori pe zi. Ne-au ars o groază de electrocasnice din localitate, iar în primărie, în afară de faptul că nu ne putem vedea de muncă și ne oprește din activitate, ni s-au stricat și calculatoarele, imprimantele etc. Sunt foarte multe și dese întreruperi de curent electric, fără nici o explicație. Rețelele din câteva sate sunt vechi de 100 de ani și ei nu vor să facă nici o investiție, astfel încât la orice furtună cade curentul în toată comuna.
Nu mai vorbesc de extinderea rețelei electrice pentru că ENEL nu investește, trebuie să facem noi, pe banii primăriei și apoi să cedăm investiția lor. Extinderea costă mult, chiar acum vin de la ei și am făcut demersuri să extindem curentul electric, mi-au dat varianta să plătim jumi juma, dar au zis că până în 2016 nu o să facă nici o investiție. Partea noastră ar fi 6 miliarde de lei. Sunt și acum zeci de familii în Dobrogea care stau fără curent, cu guverne de toate culorile. Am depus proiecte peste proiecte, am vorbit cu o groază de reprezentanți ai ministerelor și ne spun că n-au finanțare. Apoi ei preiau investiția gratis și încasează banii noștri. Privatizarea în sine poate că nu a fost un lucru atât de rău, deși, chiar și la vremea respectivă, nu cred că trebuia să reprezinte o prioritate pentru Guvernul de atunci. Dar dacă totuși s-a privatizat, atunci contractul de vânzare-cumpărare ar fi trebuit să conțină clauze avantajoase și pentru noi, clienții ENEL. Adică nu ce se întâmplă acum. O soluție ar fi ca ei să își asume investițiile, nu să ne pună pe noi să le plătim lor viitoarele investiții pe care le vor exploata. Cei care sunt interesați să ia bani de la oameni, adică mulți bani nu glumă, ar trebui să vină ei și să facă investiția, așa cum vin cei de la telefon, de la gaz, de la cablu, de la internet și așa mai departe. Vrei să ai profit? Atunci investește. Nu mă pune pe mine, primar, să îți plătesc ție din bugetul local care e și-așa vai de capul lui și sărăcit de astfel de contracte de privatizare. O altă soluție, dar de viitor, ar fi energia eoliană. Momentan, și alternativa asta scumpește factura. Dar pentru viitor ar fi o soluție”.

Vasile Delicoti, primarul comunei Poarta Albă: „Nu acceptă să facem rețele electrice în regie proprie, ca să plătim taxa de racord și să ajungem la investiții de trei ori mai scumpe, care ajung să fie făcute de firmele agreate de ei”

„Uneori ne confruntăm cu fluctuații de tensiune. Ne afectează destul de mult pentru că ne strică electrocasnicele din cauza acelor întreruperi foarte scurte de curent. Însă întreruperi pe termen lung a luminii nu au fost. Deci nu pot să spun că avem probleme mari cu ENEL, dacă vorbim din punct de vedere tehnic. Dacă ne referim însă la problemele birocratice, lipsa și împiedicarea investițiilor, atunci da, și noi avem probleme, asemenea celorlalte administrații locale. Cred că cea mai importantă problemă cu care ne confruntăm este extinderea rețelelor în contextul în care și localitățile se extind. Primăriile sunt obligate de cetățeni să facă ceva ca să rezolve problema alimentării cu energie electrică, dar primăriile nu au fondurile necesare întotdeauna. Mai ales că investițiile sunt foarte scumpe. Până la urmă, se găsesc bani pentru extinderea rețelelor dar cu ce miză? Pentru ca mai apoi investițiile să intre în proprietatea unei companii private! Este stupid și fără sens. Din bani publici asiguri investițiile și profitul unei firme private! ENEL nu vrea să extindă rețelele, iar cetățenii vin și plâng la primărie că n-au curent. Și tu, ca primar, ești prins la mijloc. N-ai ce să le faci pentru că sunt privați, nu sunt firmă de stat. Adică pot să facă orice doresc: Vor să facă nu știu ce investiție sau reparație, atunci or să facă. Nu vor, asta e, la revedere! Mai sunt zone unde trebuie să extindem rețeaua, chiar în localitate. Pe de altă parte, au fost terenuri pe care le-am lotizat, am făcut rețeaua de energie electrică în regie proprie, dar ENEL nu vrea să o preia pentru că nu le convine lor nu știu ce. Ce nu le convine? Păi, nu le convine că le-am făcut în regie proprie, pe o sumă de trei ori mai mică, în loc să fac rețeaua prin ei, adică plătind taxa de racord. Și uite așa, un angajat de-al lor care nu are chef pentru că, să zicem, nu-i plac ochii mei, nu vrea să preia rețeaua. Asta e România. Ce-i interesează pe ei? Trece ziua, ia leafa, el are curent acasă. Ei spun simplu: Faci procedura cum zicem noi, adică să le plătești lor de trei ori suma, în loc să lucrezi în regie proprie, de trei ori mai ieftin. De zici că ei fac nu știu ce chestie la rețea. Nu e nimic diferit de ce am face noi în regie proprie. Cea mai mare problemă a fost că Statul a lăsat aceeași lege de pe vremea când societățile erau de stat: au mutat monopolul de la stat la privat. Legea energiei trebuie schimbată, asta e clar. Noi nu avem nici o putere și suntem prinși la mijloc cu o chestiune importantă în sec XXI, lumina, pentru că Statul a privatizat prost. Din păcate, nu există voință pentru ca lucrurile să se schimbe în viitor, de-aia nu există nici soluții. Singura soluție ar fi fost ca rețeaua de transport să fie a Statului, iar firmele de distribuție, care vând efectiv curent, să fie privatizate. Și atunci Statul investea în rețele, bani pe care îi amortiza din costul transportului de energie, plătit de cei care voiau să facă comerț cu energie. Asta era o normalitate în țara asta, în care nu e nimic la locul lui, în care noi, pe bani publici facem o investiție care apoi e făcută cadou unei firme private. E stupid!”

Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea: „Oamenilor li s-au ars aparatele electrocasnice din cauza întreruperilor dese de curent, iar ENEL nu știe decât să jecmănească oamenii”

„Este efectiv o bătaie de joc ceea ce se întâmplă. Din anul 2009 trăim un calvar. Se oprește lumina, iar pornește, iar se oprește, iar pornește, de câteva ori pe zi. Angajații din primărie abia își pot face munca, uneori se mai pierde corespondență importantă, ori trebuie să stea peste program, iar oamenii din comună sunt disperați. Au venit și mi-au spus că li s-au ars frigidere, mașini de spălat și alte electrocasnice și, efectiv, nu am cum să îi ajut. Am înaintat o adresă către prefect, acum așteptăm să vedem ce putem face. Am înțeles că și în județul Tulcea situația este aceeași. Ei (reprezentanții ENEL, n.red.) sunt stat în stat, își bat joc de noi și nu știu decât să jecmănească populația”.