Judecătorii Curții de Apel București l-au condamnat pe Radu Mazăre în dosarul ”Retrocedărilor” la patru ani cu suspendare. În dosar a mai fost condamnat și Nicușor Constantinescu la trei ani cu suspendare. Prejudiciul din acest dosar este de 114 milioane de euro. Cristian Borcea a fost achitat.
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul ”Retrocedărilor” a fost trimis în judecată în 28 octombrie 2008 și, după 9 ani de tergiversări, a devenit cel mai vechi dosar de corupție din instanțele românești. Judecata s-a încheiat în 7 aprilie 2017, după 106 termene, iar din luna aprilie pronunțarea judecătorilor a fost amânată de 8 ori.
Radu Mazăre mai este judecat în trei dosare penale, iar Nicușor Constantinescu în alte opt dosare, în prezent ispășind o condamnare definitivă de 5 ani cu executare în dosarul subfinanțării Centrului Militar Zonal.
Gheorghe Onea, procurorul DNA care a deschis dosarul Retrocedărilor și i-a trimis în judecată pentru prima oară pe Mazăre și Constantinescu
După izbucnirea scandalului recent din interiorul DNA, în urma căruia Doru Țuluș a fost revocat din funcție, o parte a presei a vehiculat, în mod eronat, ideea că Doru Țuluș este procurorul care a instrumentat dosarul ”Retrocedărilor” și care i-a trimis în judecată pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu.
La 28 octombrie 2008, procurorul DNA Gheorghe Onea este cel care a trimis în judecată dosarul cu 37 de inculpați cercetați pentru „restituirea şi atribuirea nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, fapte prin care a fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane euro (dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro prejudiciu în dauna municipiului Constanţa)”, se arată în comunicatul DNA emis în 2008.
Pentru ”îndrăzneala” lui, procurorul Gheorghe Onea s-a ales cu o plângere penală din partea lui Mazăre, pentru ”cercetare abuzivă”: ”Procurorul Gheorghe Onea s-a folosit de un raport de constatare întocmit de Cătălin Cucoară, fost director adjunct al Oficiului de Cadastru Constanța și expert tehnic judiciar, angajat la DNA în calitate de specialist (…) Raportul întocmit de Cătălin Cucoară, în afara faptului că este lovit de nulitate, expertul în cauză având suspendat dreptul de a efectua expertize tehnice și judiciare, este și tendențios după cum se va constata, atâta vreme cât stabilește un prejudiciu de 100 de milioane de euro, în principal în seama primarului, rezultat din vânzarea unor terenuri din Mamaia, în speța pentru terenul de sub clădirea Cazninoului, evaluat de reprezentantul DNA la 30 de milioane de euro, în vreme ce noi l-am vândut pentru șase milioane de euro, potrivit unui raport întocmit de experții angajați de primărie”, declara Radu Mazăre în conferința de presă din 7 septembrie 2007, când anunța că va depune plângere penală împotriva procurorului Gheorghe Onea care ”îl cercetează abuziv”. Doi ani mai târziu, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au dispus neînceperea urmăririi penale împotriva procurorului de caz în dosarul ”Retrocedărilor”.
Numele procurorului Gheorghe Onea apare și în stenograma unei discuții dintre Alexandru Mazăre și Cătălin Voicu în care fratele fostului primar îi dădea detalii lui Voicu despre dosarul Retrocedărilor în încercarea de a-i discredita pe specialiștii care au stabilit prejudiciul de 114 milioane de euro:
”MAZĂRE ALEXANDRU: (…) Procurorul ăsta, Onea…
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: A făcut dosarul mare.
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: A lucrat cu doi evaluatori…
VOICU CĂTĂLIN: Da…
MAZĂRE ALEXANDRU: Care nu aveau pregătire. Unul era cadastrist…
VOICU CĂTĂLIN: Da.
MAZĂRE ALEXANDRU: Și unul era topograf.
VOICU CĂTĂLIN: Îhî.
MAZĂRE ALEXANDRU: Ori, ei nu aveau căderea să facă evaluări, să spună „Terenul ăsta face…” Dau un exemplu, cincizeci de mii de euro…
(…)
MAZĂRE ALEXANDRU: Ați înțeles despre ce-i vorba aici…?
VOICU CĂTĂLIN: Da, dom’le, plângere împotriva soluției… Și asta ne-ajută în celelalte dosare, din dosarele…
MAZĂRE ALEXANDRU: Ăia n-aveau calitatea…
VOICU CĂTĂLIN: Am înțeles! Deci, asta e versiunea ei!
MAZĂRE ALEXANDRU: Un cadastrist nu…
VOICU CĂTĂLIN: O soluție favorabilă aici, le-anulează pe celelalte.
MAZĂRE ALEXANDRU: Normal!
VOICU CĂTĂLIN: Am priceput, dom’le!
(…)
MAZĂRE ALEXANDRU: Ăștia erau angajați, dar el era pe site ca topograf.
VOICU CĂTĂLIN: Da, domnule, n-au… Ca topograf…
MAZĂRE ALEXANDRU Dar de unde știe un topograf ce valoare are?
VOICU CĂTĂLIN: Ce să… ?
MAZĂRE ALEXANDRU: Ori pe site… [neinteligibil]…
VOICU CĂTĂLIN: Punea valoarea care zicea procuroru’! Chestii d-astea…
MAZĂRE ALEXANDRU: Ați înțeles. Ori pe site-ul Ministerului… le primiți imediat…
VOICU CĂTĂLIN: Las-o la mine!
MAZĂRE ALEXANDRU: Pe site-ul Ministerului apar experți imobiliari.
VOICU CĂTĂLIN: Nu, consider-o rezolvată, nu mai… ! Pierzi energia degeaba!”
În rechizitoriu, procurorii DNA au reținut faptul că, în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001 „au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane euro”.
Cum a fost posibil acest lucru? Procurorii susțin că persoanele îndreptăţite la restituire au fost determinate, după trecerea unor perioade de timp îndelungate, de 2 până la 3 ani, ori să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile în cauză, pentru sume de bani ce reprezintă mai puţin de 1% din valoarea terenurilor la care au fost obligate să renunţe. În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire, susțin procurorii DNA: „Pentru atingerea scopului infracţional urmărit, majoritatea terenurilor atribuite pe alte amplasamente, în echivalent valoric, au fost subevaluate, unele, la preţuri de 10 ori mai mici decât preţurile reale”, se arată în rechizitoriul DNA.
Retrocedările, pas cu pas. Cum au ajuns terenurile la Cristian Borcea și apropiații lui Mazăre, Constantinescu și Strutinsky
Povestea a început în anul 2001, atunci când Alina Movilă Buzescu, moștenitoarea fostului prefect latifundiar Jules Movilă, cere în temeiul Legii 10/2001 să-i fie retrocedate cele 98,66 hectare pe care comuniștii i le-au confiscat predecesorului ei. Timp de trei ani, urmașa lui Movilă nu primește niciun răspuns de la Primăria Constanța și gândindu-se că nu va mai primi niciodată terenurile cerute, decide să vândă drepturile de proprietate unor oameni dispuși să meargă până-n pânzele albe pentru recuperarea proprietăților pierdute de Movilă în 1948.
La scurt timp de la cesionarea drepturilor de către Alina Movilă, deci când aceasta nu mai era moștenitoarea suprafeței imense de teren, se întâmplă minunea și Primăria Constanța răspunde solicitării urmașei lui Movilă. În 11 martie 2004, printr-o dispoziție de primar, Radu Mazăre a respins retrocedarea a 98,66 hectare de teren în cartierul de case Anadalchioi și a propus, la schimb, terenuri extrem de valoroase în Portul Tomis, dar care au fost evaluate la prețuri derizorii – între 20 și 140 euro/mp pe plaja Modern.
Doar că oferta generoasă a fostului primar nu a mai fost înaintată urmașilor de drept ai lui Jules Movilă, care au așteptat trei ani răspunsul Primăriei Constanța, ci unui grup de persoane care, între timp, cesionaseră drepturile de proprietate: Georgică Giurgiucanu, Maria Măriuță (bunica lui Dragoș Săvulescu, acționar al clubului de fotbal Dinamo), Cristian Borcea, Mihai Camboianu și SC Habitat și Ambient SA.
Așadar, cei cinci parteneri de afaceri au primit patru hectare în Portul Tomis și încă 600 de mp în două zone bune ale orașului, după cum urmează: Georgică Giurgiucanu – 22,05%, Maria Măriuță – 14,70%, Cristian Borcea – 12,25%, Mihai Camboianu – 1% și SC Habitat și Ambient SA – 50% din suprafața totală a terenurilor.
În 2006, Academia Cațavencu scria că Georgică Giurgiucanu a fost vicepreședinte al PSD Constanța și nota legăturile apropiate dintre Giurgiucanu, Cristian Borcea și ministrul Turismului în momentul retrocedărilor, Dan Matei Agathon (în trecut, membru în Consiliul de Administrație al Dinamo). În același material, cei de la Academia Cațavencu mai scriau că Valentin Ionescu administra programul „Fabricat în România”, al cărui președinte onorific a fost premierul Adrian Năstase.
SC Habitat și Ambient SA, firma care a primit jumătate din terenurile retrocedate în Portul Tomis, îl are acționar pe Valentin Ionescu, un apropiat al lui Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky. Valentin Ionescu este acționar și în SC Millenium Global Development SRL – societate care este asociată în SC Stop SRL. Administratorul SC Stop SRL, Costică Zelcă, a fost condamnat la 5 ani cu executare (primă instanță) pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul în care Nicușor Constantinescu a fost condamnat la 15 ani cu executare (primă instanță). Tot SC Millenium Global Development SRL este acționar principal al firmei Holland Development Group – inculpată în dosarul „Retrocedărilor” pentru că ar fi primit ilegal 5 hectare din Parcul Tăbăcăriei.
Tot Valentin Ionescu deține, împreună cu offshore-ul cipriot Masterjob Ltd., SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL – firma despre care procurorii DNA susțin că a reprezentat instrumentul prin care Sorin Strutinsky ar fi încasat ilegal comisioane de la investitori. SC Sisteme Internaționale de Afaceri SRL ar fi trebuit să contruiască uriașul și controversatul complex imobiliar World Trade Center, pe Str. Traian din Constanța. Investiția a fost oprită din cauza surpării malului odată cu începerea lucrărilor.
Ce s-a întâmplat în lume de când a ajuns dosarul Retrocedărilor în instanță
Jurnaliștii Ada Codău și Alex Stoianovici au publicat, pentru justitiecurata.ro, un infografic cu cele mai importante evenimente care au avut loc în lume de când se judecă cel mai vechi dosar de corupție din instanțele românești: ”România a avut cinci premieri în acest timp – Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta și Cioloș -, Năstase și Mitrea au fost condamnați și au și ieșit din închisoare, Papa Benedict XVI s-a retras, Obama a fost ales președinte de două ori (…), Medvedev a fost președinte al Rusiei, Iușcenko a pierdut alegerile prezidențiale în Ucraina în favoarea lui Ianukovici care a fost îndepărtat de mișcarea pro-occidentală EuroMaidan, Ucraina fiind acum condusă de Poroșenko, sonda Voyager 1 a părăsit Sistemul Solar, britanicii au votat pentru ieșirea din Uniunea Europeană”, arată jurnaliștii în articolul publicat în iulie 2016 pe justitiecurata.ro.
Tot în această perioadă a murit Michael Jackson, Traian Băsescu a fost ales președinte de două ori, Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, cutremurul din Haiti a ucis 316.000 de persoane, Nelson Mandela a încetat din viață, a avut loc atacul terorist de la sediul ziarului Charlie Hebdo, urmate de alte atacuri de răsunet în Germania, Franța și Marea Britanie, iar România a fost zguduită de incendiul de la Colectiv, mai arată Ada Codău și Alex Stoianovici pe justitiecurata.ro.
Între timp, după publicarea infograficului, în România au avut loc cele mai ample și lungi proteste după Revoluție, România a mai avut doi premieri, pe Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, PSD a obținut cel mai mare scor după epoca Iliescu-Năstase, iar apoi și-a dat jos propriul guvern prin moțiune de cenzură, Sebastian Ghiță și Avraham Morgenstern, afacerist inculpat într-un alt dosar cu Radu Mazăre, au fugit din România, iar Donald Trump și Emanuel Macron au ajuns președinții SUA și Franței.
În tot acest timp, judecătorii nu au reușit să pronunțe o primă soluție în dosarul Retrocedărilor decât după 9 ani de judecată, 106 termene și 8 amânări ale soluției. Soluția poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă o parte din faptele sesizate de procurorii DNA s-au prescris, iar o altă parte se vor prescrie în următorii doi ani.
Dosarele penale și fuga inculpaților
Dosarul Retrocedărilor nu este singurul în care sunt judecați Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Fostul primar al Constanței mai este trimis în judecată în alte trei dosare penale:
1. Un alt dosar deschis pe numele fostului edil are ca obiect vânzarea subevaluată a unor terenuri din centrul stațiunii Mamaia. Prejudiciul stabilit în urma tranzacțiilor este de 2,9 milioane de euro;
2. Mazăre este acuzat și că a luat mită de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, cel care a construit Campusul Social „Henri Coandă”. Avraham Morgenstern, la fel ca și Elan Schwartzenberg, un alt afacerist inculpat într-unul dintre dosarele lui Radu Mazăre, a fugit din țară recent;
3. Fostul primar al Constanței mai este judecat pentru luare de mită, abuz în serviciu și conflict de interese, alături de fostul deputat Eduard Martin și afaceristul Sorin Strutinsky.
În afara dosarului ”Retrocedărilor”, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța mai este trimis în judecată în alte nouă dosare:
1. Subfinanțarea Centrului Militar Zonal (condamnare definitivă: 5 ani cu executare);
2. Dosarul fundațiilor Thalia și Fantasio;
3. Dosarul prejudiciului de peste 30 de milioane de lei în dauna Consiliului Județean Constanța și de peste 1 milion de lei în dauna statului român (condamnare în primă instanță: 15 ani cu executare);
4. Dosarul elicopterului SMURD prăbușit în Siutghiol;
5. Dosarul ”Geotop” – procurorii îl acuză pe Constantinescu de abuz în serviciu și sunt cercetate ilegalități în contractarea și plata serviciilor pentru efectuarea unor lucrări de cadastru aferente drumurilor din județ;
Dosarul în care este judecat alături de Adrian Gâmbuțeanu, fostul director general al Regiei Autonome Județene de Drumuri și Poduri Constanța (condamnare în prima instanță: 6 ani cu executare);
7-9. În februarie 2017, Nicușor Constantinescu a fost chemat la DNA Constanța pentru a i se aduce la cunoștință calitatea de suspect în alte trei dosare penale deschise pentru niște presupuse plăți nelegale pe care Constantinescu le-ar fi făcut în timp ce era președintele CJC.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
