Iată ce discuții aprinse au purtat edilii din mediul urban și rural la cele mai recente întâlniri!
Zeci de primari din toată ţara au luat parte la şedinţa Consiliului Director al Asociaței Orașelor din România în cadrul căruia s-au discutat problemele cu care se confruntă administrațiile publice locale.
Dorința crescută pentru dezvoltarea calității vieții din orașele românești a adunat peste 50 de primari nemulțumiți de sistemul de funcționare. Cea de-a patra ședință lărgită a Asociației Orașelor din România din 2013 , a adus în prim-plan lista actualizată a problemelor cu care se confruntă administrațiile locale în demersul dezvoltării durabile.
Salarizarea, incompatibilitatea, birocrația accesării fondurilor europene și desființarea spitalelor, cele mai stringente probleme ale primarilor de la oraș
Salarizarea primarilor comparativ cu responsabilitățile pe care le au potrivit legii, problema incompatibilității în care se află unii primari din cauza reglementărilor contradictorii ale sistemului normativ precum și stabilirea numărului de personal și alocarea resurselor financiare pentru asistenții sociali sunt probleme la care asociația continuă să caute soluţii
Ținând cont de situația critică din sistemul sanitar, primarii și-au exprimat nemulțumirile cu privire la desființarea spitalelor, modificările legislative din domeniul sănătății și strategia de viitor a ministerului sănătății. Reprezentanții Asociației Orașelor din România speră să fie rezolvată și problema corecțiilor financiare și birocrația excesivă a accesării fondurilor europene care încetinesc îndeplinirea obiectivelor.
„Lista problemelor”, tranșată în fața miniștrilor Nicolaescu, Câmpeanu și Teodorovici
Discuțiile s-au desfășurat în prezența mai multor reprezentanți ai administrației centrale, precum şi a Ministrului Sănătății Eugen Nicolaescu, Ministrul Muncii Mariana Câmpeanu, deputatul Simona Bucura Oprescu, Ministrul Fondurilor Europene Eugen Orlando Teodo-rovici, deputatul Florin Urcan și Dorin Ciomag, șef serviciu MDRAP care au luat la cunoștință de dificultățile întâmpinate de edili, în procesul dezvoltării pe plan local.
Asociația Orașelor din România este un participant activ în implementarea și dezvoltarea politicilor publice, găsind prin dezvoltarea locală durabilă , soluția pentru creșterea calității vieții în orașele din România. În urma consultării cu primarii din orașele membre a fost elaborată Lista problemelor cu care se confruntă administrația publică locală și au fost transmise prim-mi-nistrului și fiecărui minister adrese cu problemele din domeniul de activitate al fiecăruia dintre acestea. Acțiunile Administrației Orașelor din România au ca scop atât dezvoltarea materială cât și consolidarea dialogului între autoritățile publice centrale și cele locale.
La Constanța, primarii „de la țară” au discutat din nou despre descentralizare și dependența de centru
În același timp, mai mulți primari constănțeni, din mediul rural, și-au dat întâlnire la seminarul mo-derat de Președintele Expert Forum (EFOR), Sorin Ioniță. Având ca temă „Reforma administrativ-teritorială în rural. Priorități și mecanisme”, seminarul a prezentat interes pentru cei mai nemulțumiți primari din mediul rural constănțean, atunci când vine vorba despre descentralizare și drepturile edililor. La seminar au participat reprezentanții comunelor Pecineaga, Horia, Mereni, Chirnogeni, Albești, Peștera, Topalu, Seimeni, Cuza-Vodă, Cumpăna, Grădina, Târgușor, Poarta Albă, Amzacea, Mihail Kogălniceanu, Saraiu.
În cadrul seminarului au fost prezentate modele ale statelor Uniunii Europene, privind reorganizarea teritorială, discutându-se consolidarea nivelului de bază: comunele.
Discuții peste discuții, fără rezultate
Reprezentanții administrației publice locale au expus diferite puncte de vedere privind reforma administrativ-teritorială în mediul rural, precizând la unison că reformele radicale sunt mai mult discutate decât implementate. Edilii comunelor au menționat și avantajele, și dezavantajele reformei administrative.
Filiala județeană A.Co.R Constanța susține păstrarea comunelor în forma actuală, având în vedere faptul că numărul de locuitori, deși mic, este raportat la o suprafață mare de teren: „Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale îi oferă rădăcini locuitorului din mediul rural, care astfel își păstrează identitatea, ori-ginea”, a declarat președintele A.Co.R Constanța, Mariana Gâju.
„Tocmai de aceea, comunele membre ale A.Co.R Constanța lucrează prin acorduri de cooperare, în interesul localnicilor din mediul rural, care au nevoie de servicii pu-blice acasă, în localitatea de domiciliu, dar și în sprijinul administrației publice locale. Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile europene, pentru proiecte mari, precum și gestionarea acestora de către echipe de experți. Se pune accent pe adoptarea și întărirea legilor privind funcționarea ADI-urilor și a Zonelor Metropolitane, în vederea realizării de investiții majore, derulate prin polii de creștere: drumuri intercomunale, transport metropolitan, educație, sănătate, cultură etc”, a continuat Mariana Gâju.
Dezavantajul reorganizării teritoriale: birocrație din cauza blocajelor politice
Ca dezavantaje, această reorganizare teritorială nu reduce mereu costurile financiare, sporește birocrația, funcționează mai greu din cauza blocajelor politice și a încetinirii procesului decizional.
Situația din România se prezintă astfel: s-au înmulțit nejustificat municipiile și orașele, înregistrându-se pierderi privind eligibilitatea obținerii fondurilor pentru implementarea proiectelor europene.De asemenea, s-a înregistrat o înmulțire a comunelor care nu se explică prin factori obiectivi: demografie, izolare geografică, exis-tând o mare dependență financiară a comunelor față de centru.
Doar un sfert dintre comunele din România își pot acoperi cheltuielile de personal din veniturile proprii
În ce privește dependența financiară în rural, sub un sfert din comune (650) acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii, 24% din comune au cheltuieli salariale mai mult decât duble față de baza de resurse proprii, drept pentru care autonomia lor este una fictivă. Se constată o lipsă de venituri fiscale majore pe care statul să le poată ceda UAT-urilor, un exemplu în acest sens fiind încasarea impozitului și contribuțiilor aferente veniturilor din activități agricole, precum și a accesoriilor pentru neachitarea la scadență a acestora, datorate de contribuabilii cu domiciliul în raza teritorială. Pe lângă tema dezbătută la acest seminar, au fost discutate și alte probleme organizatorice ale fi-lialei A.Co.R Constanța.
Primarii comunelor constănțene au discutat problema desfășurării activității compartimentului de audit public intern, prin realizarea unui plan de misiuni pentru anul 2014, precum și extinderea numărului de comune care să-și însușească Acordul de Cooperare în acest sens.
Referitor la impozitul pe venitul agricol, decizia privind colectarea și virarea acestuia aparține fiecărei unități, având în vedere cheltuielile cu deplasarea, pe distanțe destul de mari, pentru a depune zilnic în trezoreria statului sumele colectate.
Tot în cadrul întâlnirii, președintele filialei a prezentat lucrările Forumului Cooperării Des-centralizate Româno-Belgian, care a avut loc în perioada 25-27 octombrie la Leuven (Belgia). Pe lângă atelierele de lucru ce s-au desfășurat, a fost discutată oportunitatea înființării Grupurilor Locale pentru Tineri, care vin în sprijinul tinerilor și UAT-urilor.
Nu în ultimul rând, participanților la seminar le-au fost aduse la cunoștință propunerile privind programele de finanțare pentru perioada 2014-2020.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
