Articol publicat inițial pe www.g4media.ro
Nicușor Constantinescu a fost achitat definitiv într-unul din cele 11 dosare penale în care este cercetat sau judecat în prezent. În primă instanță, Tribunalul București l-a condamnat în iunie 2016 pe Constantinescu la șase ani de închisoare cu executare.
Prin decizia de vineri a Curții de Apel București, Nicușor Constantinescu nu a fost achitat pentru că a fost considerat nevinovat, ci pentru că faptele reținute de procurorii DNA și condamnate de Tribunalul București în primă instanță au fost dezincriminate prin decizia CCR 405/2016.
Ziua de 23 martie a adus prima achitare de răsunet obținută ca efect al deciziei CCR din 2016, prin care abuzul în serviciu este parțial dezincriminat: Nicușor Constantinescu a fost absolvit definitiv de toate cele 24 de infracțiuni consemnate de procurorii DNA într-unul din cele 11 rechizitorii în care este cercetat, condamnat sau trimis în judecată.
De la publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei CCR nr. 405/2016, existența infracțiunii de abuz în serviciu este condiționată de încălcarea unui text de legislație primară – în această categorie înscriindu-se legile, ordonanțele de urgență și Constituția. Din legislația secundară fac parte ordinele de ministru, hotărârile de Guvern, hotărârile de consiliu local, hotărârile de consiliu județean, acte administrative sau alt gen de ordine.
Altfel spus, anterior deciziei CCR din iunie 2016, toate faptele presupus abuzive, dar fără încălcarea unor prevederi legale sau cu încălcarea unor prevederi de legislație secundară sau cu încălcarea altor acte (regulamente de ordine interioară, fișa postului, circulare etc) erau considerate infracțiuni. După decizia CCR, toate aceste fapte nu mai sunt prevăzute de legea penală. De aceea, Nicușor Constantinescu a fost condamnat în primă instanță, iar ulterior a fost achitat.
24 de infracțiuni șterse: Nicușor Constantinescu îi gonea pe inspectorii Curții de Conturi și nu dădea doi bani pe deciziile judecătorilor
Pe scurt, în această speță, Nicușor Constantinescu a ajuns în fața instanței pentru că nu a vrut să elibereze sau să prelungească niște certificate de urbanism, nu a ținut cont de cele 9 decizii definitive prin care judecătorii îl obligau să elibereze documentele respective și s-a baricadat în birou interzicând inspectorilor Curții de Conturi să controleze activitatea unei instituții din subordinea lui – Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța (RAJDP).
Curtea de Conturi a vrut să verifice cum a cheltuit RAJDP anumite sume de bani, însă Constantinescu i-a alungat pe inspectori de pe „moșia” lui scriind ”Nu sunt de acord!” pe rezoluțiile prin care era înștiințat că inspectorii vor să vină în control. În dosar a mai fost trimis în judecată și Adrian Gâmbuțeanu, fostul director al RAJDP Constanța.
Gâmbuțeanu era una dintre marionetele lui Constantinescu și a fost trimis în judecată pentru 3 infracțiuni de abuz în serviciu. Procurorii au notat în rechizitoriu că fostul șef al Drumurilor din Constanța a ascultat de Nicușor Constantinescu și nu de inspectorii Curții de Conturi când aceștia au cerut să controleze activitatea RAJDP. Constantinescu i-a interzis lui Gâmbuțeanu să le permită inspectorilor să-și exercite atribuțiile, iar Gâmbuțeanu a executat ordinul șefului său, trimițându-i la plimbare pe inspectori.
Totodată, Nicușor Constantinescu a fost obligat, prin 9 hotărâri judecătorești definitive, să elibereze sau să prelungească mai multe certificate de urbanism și autorizații de construire. Fostul președinte al CJC nu a fost intimidat de deciziile definitive ale judecătorilor și le-a ignorat, refuzând în continuare să-și ducă la îndeplinire atribuțiile de serviciu.
Înainte de iunie 2016, toate aceste fapte erau considerate infracțiuni și au fost pedepsite cu 6 ani de închisoare în prima instanță de judecată. Ulterior dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu, niciuna dintre aceste fapte nu a mai fost considerată penală, iar Constantinescu a fost achitat.
Lupta pentru dezincriminarea abuzului în serviciu a început după ce fosta șefă DIICOT Alina Bica, la rândul ei cu probleme penale, a ridicat o excepție în dosarul său, în februarie 2016, și a sesizat CCR cu privire la abuzul în serviciu. Din acel moment, persoanele cu probleme penale au început să exercite o presiune copleșitoare în jurul CCR și să-și tergiverseze procesele sperând într-o decizie favorabilă care îi va scăpa de acuzațiile procurorilor.
În acel moment, Nicușor Constantinescu se afla înaintea primei condamnări definitive, în dosarul Centrului Militar Zonal, și a încercat să amâne cât a putut de mult un verdict final. Se interna în spital, când la o secție, când la alta, bea Coca-Cola în sala de judecată, deși era hipertensiv, țipa la judecători pe care îi acuza de ”tentativă de omor repetat”, îl înfiera pe procurorul DNA, apoi spunea că e netransportabil, dar participa la diferite evenimente, făcea crize de isterie și trăgea de timp cât putea de mult. La vremea aceea, Nicușor Constantinescu a ratat la mustață decizia CCR și a fost condamnat pentru abuz în serviciu. Acum, însă, a fost achitat într-unul din cele 11 dosare în care este cercetat sau trimis în judecată.
În multe dintre cele 9 dosare penale care mai sunt astăzi deschise pe numele lui Nicușor Constantinescu, procurorii îl acuză pe fostul președinte al CJC de abuz în serviciu și de încălcarea unor prevederi din legislația primară. Asta înseamnă că, teoretic, decizia CCR din iunie 2016 nu ar trebui să influențeze soluțiile pe care judecătorii le vor da în celelalte spețe ale lui Constantinescu.
Alte achitări după dezincriminarea din iunie 2016
Potrivit informațiilor furnizate de DNA, doar în perioada iunie – decembrie 2016, 13 persoane au fost achitate în urma dezincriminării parțiale a abuzului în serviciu. Impactul a fost mai puternic, însă, în faza urmăririi penale, sute de dosare fiind clasate de procurori la nivelul întregii țări.
Cele mai cunoscute cazuri de achitări în urma deciziei CCR sunt cele ale lui Bogdan Donciu, fostul director general al Romatsa, achitat pentru instigare la abuz în serviciu (decizie nedefinitivă), și cel al lui Daniel Dan, fostul secretar al județului Hunedoara, condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare pentru că a trucat un concurs pentru ocuparea postului de director al DGASPC Hunedoara. După decizia CCR, Curtea de Apel Alba Iulia i-a anulat condamnarea.
Un alt caz este cel al fraudei de peste 11,3 milioane de euro în dosarul Băncii Comerciale Române – sucursala Alba Iulia. 30 de inculpați trimiși în judecată în 2014 au fost achitați în urma deciziei CCR din iunie 2016. De departe, însă, cel mai cunoscut personaj achitat în urma deciziei 405/2016 a CCR este Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța.
Dosarele lui Nicușor Constantinescu
Nicușor Constantinescu este cercetat, condamnat sau trimis în judecată de procurorii DNA în 11 spețe penale.
Primul dosar datează din 2008 și este celebrul caz al ”Retrocedărilor”. În primă instanță, după 9 ani de judecată, Constantinescu a fost condamnat la 3 ani cu suspendare.
Al doilea dosar al lui Nicușor Constantinescu a fost deschis de DNA Constanța în 15 ianuarie 2014, atunci când a fost acuzat de 6 infracțiuni de abuz în serviciu. Printre altele, Contantinescu a refuzat să finanțeze Centrul Militar Zonal, principala instituție militară din regiune. În acest dosar, fostul președinte al CJC a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare, iar în prezent își ispășește pedeapsa.
În al treilea dosar Nicușor a fost trimis în judecată în 27 mai 2014. Este vorba de speța în care a fost achitat în 23 martie 2018 după ce, în primă instanță, fusese condamnat la 6 ani de închisoare.
Al patrulea dosar al lui Constantinescu, cel al plantărilor fictive de perdele forestiere, a fost trimis în judecată în 14 noiembrie 2014. Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat și a fost condamnat în primă instanță la 15 ani de închisoare.
În 16 aprilie 2015, Nicușor Constantinescu a fost trimis în judecată în al cincilea dosar penal, cel al finanțărilor ilegale a unor fundații, fiind acuzat de abuz în serviciu (3 infracțiuni, din care 2 în formă continuată), constituire a unui grup infracțional organizat și conflict de interese.
În 29 iunie 2015, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în dosarul elicopterului care s-a prăbușit în lacul Siutghiol – al șaselea dosar penal.
În 25 noiembrie 2016, Constantinescu este trimis în judecată în al șaptelea dosar penal, alături de arhitectul județului și de administratorul unei societăți, fiind acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi atribuit preferențial lucrările de cadastrare a județului și pentru că ar fi fraudat bugetul județului.
În 15 februarie 2017, pe numele lui Nicușor Constantinescu a început urmărirea penală în alte trei dosare distincte, fiind acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi efectuat mai multe plăți nelegale.
În cel mai recent dosar, al unsprezecelea, Nicușor Constantinescu este urmărit penal pentru abuz în serviciu și complicitate la evaziune fiscală. În august 2017 procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru că fostul președinte al CJC a acordat subvenții către Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri (RAJDP) Constanța, sub pretextul acoperirii datoriilor regiei, deși aceasta înregistrase profit. Pe de altă parte, subvențiile reprezentau plăți pentru lucrări pe care regia le efectuase, dar pentru care nu emisese facturi. Prin înregistrarea acestora drept venituri din subvenții și nu ca venituri din activitatea comercială bugetul de stat a fost prejudiciat. În total, procurorii DNA au calculat un prejudiciu de 27 de milioane de lei.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
