Nu ai avea nici un motiv să o consideri pe Karin Kneissl drept o femeie ispititoare. Nu este deloc. Corpolentă, greoaie, blondă, fără frumuseţe pe faţa destul de obosită, la 53 de ani şi jumătate s-a măritat. Pe 18 august. Cu un milionar austriac, Wolgang Meiliger, de 54 de ani.
Karin Kneissl este ministru de Externe al Austriei din decembrie 2017, când la Viena cancelarul Sebastian Kurz (31 de ani), liderul Partidului Poporului (conservator), a închegat o coaliţie guvernamentală cu Partidul Libertăţii (FPO), urmaş ideologic şi politic al Partidului Nazist al lui Adolf Hitler. Din partea acestei drepte radicale, tânăra mireasă a preluat o politică externă antieuropeană, antiamericană şi prorusă a Austriei.
Astăzi, Austria este pur şi simplu trompeta lui Vladimir Putin în Europa.
Sau, cum bine scria cel mai popular cotidian din Estonia, „Esti Päevaleht”, la 20 august, sosirea lui Vladimir Putin în via privată a Karinei Kneissl reprezintă de-a dreptul „un gest şocant”, care aduce senzaţia unei întregi lumi „aproape dezarmate” în faţa acestei manifestări de război hibrid.
Nunta lui Karin Kneissl a avut loc într-un cadru restrâns, cu doar o sută de invitaţi, la o vie de lângă satul Gamlitz, în apropiere de oraşul Graz şi de frontiera cu Slovenia. Mireasa s-a arătat într-o rochie populară austriacă, albă, cu mâneci scurte, numită în regiune dirndl. Nu au fost cadouri dar cel mai important moment al ceremoniei mondene l-a reprezentat valsul miresei cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, acompaniaţi de corul căzăcesc adus special de la Moscova.
80 de minute a zăbovit Vladimir Putin în via lui Karin Kneissl, la nuntă.
Suficient pentru a transmite Europei şi lumii ceea ce deja ştiam. Austria este cel mai de încredere şi apropiat aliat al Rusiei în interiorul Uniunii Europene. Iar, până la sfârşitul acestui an, Austria conduce preşedinţia rotativă a Uniunii. În plus, nunta din via din landul Stiria, cu preşedintele Vladimir Putin, s-a celebrat când Europa comemorează exact jumătate de secol de la invazia militară a Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale Tratatului de la Varşovia (mai puţin România).
Gaşca de tineri care conduce Austria, din decembrie 2017, condusă de cancelarul Sebastian Kurz, nu a dorit să acopere niciodată simpatiile politice şi personale pentru Federaţia Rusă şi pentru preşedintele Vladimir Putin. Prima vizită oficială în străinătate, în afara Uniunii Europene, a şefului guvernului de la Viena a fost la Moscova, în februarie. Apoi, la începutul lunii iunie, preşedintele Putin a întors onoarea, efectuând o vizită la Viena.
La 1 iunie 2018 Rusia şi Austria au aniversat somptuos o jumătate de secol de când defuncta URSS a trimis gaze naturale, prin conducte, primei ţări din afara spaţiului comunist.
Serbarea a cuprins, desigur, declaraţii rare de prietenie pentru o Rusie aflată sub impactul devastator al sancţiunilor economice şi diplomatice internaţionale, instituite după ocuparea peninsulei Crimeea. Astăzi, Austria este principalul centru de distribuţie a gazului rusesc în Uniunea Europeană iar contractul dintre Gazprom şi OMV, vechi din 1968, a fost prelungit până în 2040. De altfel, cele două companii sunt investitoare strategice ale proiectului energetic Nord Stream 2, care transportă gaze naturale din Rusia spre Germania, prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, statele baltice sau Polonia. Gazoductul, în lungime de 1.250 de kilometri, costă aproape 10 miliarde euro şi este finanţat de Gazprom (cu 50%) şi de companii occidentale: Engie (Franţa), Uniper şi Wintershall (BASF) din Germania, Shell (Marea Britanie şi Olanda) şi OMV (Austria). Nord Stream 2 a fost violent criticat recent de preşedintele american Donald Trump, care l-a caracterizat drept un act de vasalitate a Germaniei în faţa Rusiei, şi a stârnit opoziţie şi critici violente din partea aliaţilor răsăriteni ai SUA din NATO.
41%. Cu atât au sporit relaţiile economice dintre Austria şi Rusia în 2017 faţă de anul anterior, conform unui comunicat oficial de la Kremlin.
Cancelarul Kurz l-a primit pe Vladimir Putin la Viena, cu toate onorurile, atât la începutul lunii iunie cât şi în vie la Karin Kneissl, la nunta tomnaticilor miri.
„Este mai bine să avem câştiguri reciproce decât să înregistrăm pierderi mutuale” îi declara Sebastian Kurz lui Vladimir Putin în faţa presei austriece, la începutul lunii iunie. Aceasta după ce, în 4 aprilie, într-un interviu acordat canalului de televiziune Puls4, fusese mai explicit: „Avem în momentul de faţă relaţii bune cu Rusia. Noi suntem un stat neutru, care găzduieşte sediile a numeroase organisme internaţionale, inclusiv cele aparţinând ONU şi OSCE. Prin urmare, noi vom fi o punte între naţiuni”. Din această postură, Austria a candidat la statutul de gazdă pentru întâlnirea dintre Donald Trump şi Vladimir Putin (desfăşurată, în cele din urmă, la Helsinki). Nici Casa Albă, nici alte capitale europene (Parisul, în mod special) nu au agreat ospitalitatea cancelarului Sebastian Kurz.
Preşedintele Vladimir Putin, la televiziunea de stat austriacă ORF, la fel de atent cu relaţia privilegiată cu partenerii săi, nu uita să amintească aspecte politicoase precum „Austria este un stat foarte respectat în Europa” sau „Austria a devenit cea mai importantă unitate de transport a gazului rusesc în Europa occidentală şi joacă un important rol în asigurarea securităţii energetice a întregului continent”. Chiar şi preşedintele ecologist şi fără puteri constituţionale al Austriei, Alexander van der Bellen, a simţit nevoia să intervină în aprecierile la adresa Kremlinului, pentru a nu intra în opoziţie cu guvernul. Într-o declaraţie preluată de cotidianul rusesc „Moskovski Komsomoleţ”, la 8 iunie 2018, şeful statului declara: „Am un sentiment ciudat când aud vorbindu-se despre „Rusia şi Europa”. Rusia este parte a Europei iar reglementarea problemelor importante este imposibilă fără participarea sa”.
„Austria este un partener tradiţional şi fiabil” transmitea preşedintele Vladimir Putin la Viena. Iar într-un amplu editorial din 5 iunie, semnat de Aleksandr Vedrusov în „Izvestia”, cel mai important cotidian rusesc, se amintea că „Austria este pentru noi un partener special, care ilustrează justificarea şi eficacitatea cooperării noastre pragmatice cu toţi prietenii din Europa”.
Nici nu se poate altfel: experţii de la OMV au socotit că în jumătatea de secol de alianţă dintre Moscova şi Viena, pe baza conductei de gaz, au fost transportaţi peste 200 de miliarde metri cubi, aproape toţi la preţuri preferenţiale.
Pentru Rusia, nunta ministrului austriac de Externe reprezintă o formidabilă prelungire a propagandei de imagine declanşate în timpul desfăşurării Campionatului Mondial de Fotbal iar „diplomaţia nupţială” a Austriei doreşte să asigure Moscova şi întreaga lume că guvernul de la Viena va rămâne fidel principiilor de deschidere faţă de Kremlin.
Karin Kneissl, ministrul de Externe al Austriei are o carieră academică, publicistică şi politică extrem de exotică. A copilărit la Amman, tatăl său fiind pilot în garda personală a Regelui Hussein al Iordaniei şi tot acolo şi-a început studiile, completate la Ierusalim şi Viena. Specialistă în Orientul Mijlociu, vorbitoare fluentă de arabă şi ebraică, mireasa Austriei a criticat vehement, în cotidianele de limbă germană, atât politicile Uniunii Europene cât, mai ales, pe cancelarul Angela Merkel pentru politicile de deschidere a frontierelor în faţa imigraţiei din Orientul Mijlociu şi Africa.
De altfel, acest mesaj extrem de dur a ajutat Partidul Libertăţii în alegerile parlamentare de la sfârşitul anului 2017 să adune îndeajuns de multe voturi pentru a construi coaliţia guvernamentală cu partidul conservator al lui Sebastian Kurz. Kneissl a criticat vehement mişcările liberale din lumea arabă, din 2011-2012, aşa numita „Primăvară arabă”, considerând că regimurile dictatoriale din Egipt, Libia, Siria, Yemen, Tunisia au avut fost răsturnate nu din motive legate de proiecte politice ci, mai degrabă, de „hormonii juvenili” ai tinerilor care îşi doresc un tip de societate deschisă, după model european. Nici Israelul nu a scăpat de contestări: Karin Kneissl consideră că ideologia sionistă, elaborată de Theodor Herzl, pe baza căruia s-a reconstituit Statul Israel pe pământul biblic al Palestinei, nu ar fi prea diferită de ideologia lui Adolf Hitler deoarece ar avea la bază naţionalismul german de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Austria este, prin urmare, aproape tot ce a mai rămas important din imperiul influenţei ruse în Uniunea Europeană. Sebastian Kurz şi Karin Kneissl propun, cel mai probabil, revenirea la doctrina celui mai important cancelar austriac postbelic, social democratul Bruno Kreisky. În anii 1970, prin ideea „neutralităţii active”, Kreisky a reuşit, în plin Război Rece, să transforme Austria dintr-o ţară insignifiantă într-o putere diplomatică de prim rang.
Şi Karin Kneissl, mireasa care a dansat în vie cu Vladimir Putin, ştie acelaşi lucru. Austria este o redută inexpugnabilă a naţionalismului, antieuropenismului şi ideilor radicale, toate având nevoie de apărare şi protecţie.
Pentru că, în schimb, austriecii primesc banii din afacerile cu petrol şi gaze ale Rusiei.
O afacere fair-play, în cele din urmă.
În perioada dintre cele două Războaie Mondiale, Austria şi-a asumat un fel de parteneriat strategic cu Uniunea Sovietică a lui Lenin şi Stalin, Viena devenind a doua capitală pentru liderii bolşevici. Când austriacul Adolf Hitler a decis Anschluss şi intrarea Austriei în Reich (martie 1938), URSS a semnat Pactul de neagresiune cu Germania (23 august 1939). Cam aşa încep toate dezastrele.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
