România conduce Uniunea Europeană. Care sunt obiectivele şi ce va fi obligată să decidă?

• Dacă după 1 ianuarie 2019 Parlamentul Cataloniei ar adopta o nouă declaraţie de independenţă, ministrul de Externe al României, Teodor Meleşcanu, va trebui să se mute practic în Spania, pentru a face naveta între Palatul Regal de la Madrid, sediul guvernului spaniol şi reşedinţele Parlamentului şi guvernului catalane, aflate la Barcelona.

• În Italia, ministrul de Interne, Matteo Salvini, a ordonat încă din vara anului 2018 ca nicio navă cu imigranţi veniţi de pe coastele africane să nu mai poată acosta în porturile ţării, indiferent de starea refugiaţilor. Carmen Dan, ministrul de Interne al României, va fi obligată să întrunească reuniuni de urgenţă, de zi sau de noapte, la Bruxelles sau Bucureşti, cu omologii din Malta, Franţa, Spania şi Grecia pentru a decide ce face cu sutele de refugiaţi. Şi tot Carmen Dan va fi obligată să îl calmeze pe impetuosul ministru de Interne Salvini şi să îl convingă să găsească o soluţie europeană la o problemă umanitară.

• Iar dacă guvernul FIDESZ de la Budapesta va continua să schimbe regulile statului de drept în justiţie şi educaţie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, sau cel al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, vor trebui să găsească soluţii.

Acestea sunt doar câteva exemple de probleme cu care miniștrii României s-ar putea confrunta în următoarele șase luni. Rămâne de văzut dacă actualul guvern al României va fi capabil să gestioneze conflictele și tensiunile din interiorul blocului comunitar. De la 1 ianuarie 2019 România conduce Uniunea Europeană.

Ce este Consiliul Uniunii Europene şi ce va face România?

Consiliul Uniunii Europene este o parte a Legislativului comunitar, alături de Parlamentul european. Un fel de Senat al parlamentelor bicamerale.

Consiliul Uniunii Europene este format din miniştrii celor 28 de state membre şi este condus de un preşedinte, cu mandat de şase luni: în prima parte a anului 2019 numele lui este Klaus Iohannis, preşedintele României.

Publicitate electorală

Este posibil ca părţi ale mandatului preşedinţiei rotative a Uniunii Europene să fie cedate şi prim-ministrului Viorica Dăncilă. Oricum, şi şeful statului, şi prim-ministrul vor avea o agendă europeană foarte încărcată, fiind mandataţi să circule în toate capitalele Uniunii Europene pentru a lua act de proiectele, problemele şi iniţiativele statelor membre.

Consiliul Uniunii Europene este compus din zece secţiuni, conduse de ministrul de resort al ţării care asigură preşedinţia Uniunii Europene.

Prin urmare, miniştrii guvernului condus de Viorica Dăncilă vor avea şedinţe periodice, cel puţin lunare, cu toţi ceilalţi 27 de miniştri de resort din Uniune, cu o agendă de lucru şi cu rezultate efective. Cele zece secţiuni generale sunt: 1. Agricultură şi prescuit, 2.Competitivitate, 3. Afaceri economice şi financiare, 4. Mediu, 5. Ocuparea forţei de muncă, politică socială, sănătate şi protecţia consumatorilor, 6. Educaţie, cultură, tineret şi sport, 7. Afaceri externe, 8. Afaceri generale, 9. Justiţie şi afaceri interne, 10. Transporturi, telecomunicaţii şi energie.

Structurile guvernelor europene sunt constituite, în general, pe structura Consiliului Uniunii Europene. În cazul României, mai mulţi miniştri vor asigura, pe rând, preşedinţia reuniunilor celor 28 de demnitari. De pildă, la Comisia 6, vor fi preşedinţi, în funcţie de cerinţele agendei, miniştrii români ai Educaţiei, ai Culturii şi ai Tineretului şi Sportului.

Reuniunile Consiliului Uniunii Europene sunt prezidate de ministrul statului care deţine preşedinţia Uniunii Europene şi se desfăşoară fie la Bruxelles, fie în capitala statului care asigură conducerea. Prin urmare, la Bucureşti vor veni în cele şase luni de mandat TOŢI miniştrii din Uniunea Europeană.

În general, Consiliul Uniunii Europene negociază şi adoptă legislaţia comunitară, coordonează politicile statelor membre, politica externă şi de securitate a Uniunii Europene, încheie acorduri internaţionale şi adoptă bugetul Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, miniştrii din guvernul condus de Viorica Dăncilă ar putea negocia o soluţie între guvernul de la Madrid şi separatiştii de la Barcelona, în ceea ce priveşte opţiunea de independenţă a Cataloniei, vor negocia între guvernul de la Roma şi instituţiile de la Bruxelles privind bugetul Italiei şi contribuţia financiară a acestuia la finanţele comunitare sau vor monitoriza şi aplica soluţii privind traseele maritime dintre Malta şi Italia sau din Mediterana spre Spania şi Franţa în legătură cu navele ce transportă imigranţi de pe coastele nordice ale Africii.

 Şi, da, un ministru al guvernului Viorica Dăncilă va fi obligat să deţină soluţii dacă va fi nevoie pentru predarea limbii flamande în şcolile primare din Anvers, pentru remedierea efectelor şomajului în suburbiile locuite de imigranţi arabi din Stockholm sau pentru tarife avantajoase Uniunii Europene în ceea ce priveşte fabricarea şi exportul de automobile americane în fabricile din Slovacia.

Ce dosare are România pe birou?

Preşedinţia României este o oportunitate fabuloasă, cu provocări aproape unice în istoria recentă a Uniunii Europene. Oricum, va fi o preşedinţie istorică pentru că, în timpul ei, pentru prima dată un membru va părăsi oficial blocul comunitar.

La Bruxelles şi la Bucureşti, România va fi obligată să deţină o importantă resursă umană. Reuniunile ministeriale vor fi completate de cele la nivel de ambasadori şi cu aproximativ 150 de grupuri de lucru la nivel de experţi pe diferite domenii.

România va avea de rezolvat în jur de 300 de dosare europene, cam două pe zi, şi va organiza în jur de 2000 de întâlniri oficiale, formale şi informale, la care vor participa mii de miniştri, oficiali, experţi, funcţionari, jurnalişti.

Pe biroul preşedintelui Klaus Iohannis se vor găsi cel puţin patru dosare fundamentale pentru bunul mers al Uniunii Europene, unele dintre ele istorice.

• Mai întâi, România va trebui să găsească soluţii pentru aderarea ei şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen (libera circulaţie în interiorul Uniunii Europene) şi pentru menţinerea sau nu a Mecanismului de Cooperare şi verificare (MCV) pe justiţie. Bulgaria, care a deţinut preşedinţia UE anul trecut, nu a reuşit să facă faţă acestei provocări. Vreme de şase luni este rândul lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Carmen Dan şi Tudorel Toader.

• În al doilea rând, România va prezida toate reuniunile şi toate negocierile privind organizarea bugetului Uniunii Europene în exerciţiul financiar 2021-2027. Cu alte cuvinte, ministrul Eugen Teodorovici va supraveghea alocarea contribuţiei fiecărui stat membru la bugetul Uniunii Europene precum şi redistribuirea banilor către statele membre. Italia, de pildă, refuză să accepte cota alocată iar România este obligată să găsească o soluţie. În acelaşi timp, România, Bulgaria şi Grecia au solicitat fonduri suplimentare de 8% din bugetul UE. Şi această cerere trebuie negociată cu toţi partenerii.

• În al treilea rând, România va prezida Uniunea Europeană în momentul alegerilor parlamentare europene, din mai, şi va organiza negocierile pentru formarea viitorului guvern al Uniunii, compus din comisari desemnaţi de fiecare stat membru. Cu alte cuvinte, Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă pot propune din partea României o personalitate şi pot alege un minister european cât mai vizibil şi mai important. În acelaşi timp, vor purta mesaje de negociere pentru fiecare membru de pe listă, propus de fiecare stat al Uniunii. Adică, o capacitate de negociere şi filtrare de-a dreptul extraordinară. Cu tact şi diplomaţie, România ar putea să joace un rol important în formarea guvernului Uniunii Europene.

• În fine, al patrulea dosar de pe masa României este unul istoric. La 29 martie 2019, în mod oficial, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană iar la 9 mai se va organiza la Sibiu întâlnirea la nivel înalt a şefilor de stat şi de guvern din blocul comunitar, prima fără britanici. Indiferent de modul în care se va soluţiona ieşirea Marii Britanii – cu acordul tuturor membrilor, cu votul Parlamentului de la Londra sau fără acordul acestuia din urmă – România va fi obligată să gestioneze o operaţiune tehnică şi politică unică în istoria UE. Şi, dacă va fi cazul, miniştrii de la Bucureşti vor negocia şi obţine acorduri privind permisele de şedere ale muncitorilor din statele UE pe teritoriul Marii Britanii, transportul naval şi feroviar dintre Franţa şi Marea Britanie, compatibilitatea sistemelor financiare şi de educaţie, eşalonarea plăţilor, organizarea frontierelor şi a reglementărilor de frontieră între Irlanda (membru UE) şi Irlanda de Nord (provincie britanică) sau între Gibraltar (colonie britanică) şi Spania. Acesta este posibil să fie cel mai greu dosar de gestionat din întreaga istorie a Uniunii Europene.

Cum se va descurca România?

Preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Viorica Dăncilă sunt obligaţi să aibă acelaşi discurs timp de şase luni.

Orice nuanţă deosebită, orice atac la adresa Uniunii Europene, orice inabilitate la acest nivel vor pulveriza şansele de reuşită ale unor dosare sensibile.

Clasa politică de la Bucureşti nu mai poate fi preocupată de scrierea şi adoptarea unei ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi amnistia pentru că ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este liderul informal al justiţiei europene. Dar şi pentru că, la Bucureşti, experţii şi miniştrii români sunt obligaţi să se ocupe de probleme globale. Cum ar fi, de pildă, organizarea procedurilor de prelungire a sancţiunilor UE la adresa Federaţiei Ruse. Cum România are o poziţie categorică în această privinţă, va trebui să convingă alte 27 de diplomaţii de nevoia de a izola Moscova până la retragerea din Crimeea şi din Estul Ucrainei. Va reuşi?

România va conduce Uniunea Europeană pe fundalul campaniei electorale pentru alegerile din cadrul Parlamentului european. Migraţia şi populismul vor fi temele majore iar miniştrii de la Bucureşti vor trebui să demonteze temeri, frustrări, alegaţii. Partidul Popular European (al cărui reprezentant este preşedintele Klaus Iohannis) va câştiga detaşat dar pe locul al doilea se vor clasa formaţiunile politice anti-sistem ceea ce va împinge social-democraţia europeană spre un nivel marginal de reprezentare, poate chiar în urma partidelor ecologiste. În acelaşi timp, în plan intern, se va desfăşura apriga campanie pentru alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului.

România are o şansă istorică: până acum, niciodată nu s-a aflat la butoanele de comandă ale Europei.

Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.