RADIOGRAFIA FOTBALULUI DOBROGEAN

     Dobrogea a fost cunoscută pentru fotbaliștii talentați care îi producea pe bandă rulantă și pentru echipele de copii care plecau cu cele mai mari șanse pentru câștigarea campionatelor de juniori la toate vârstele. În 2013, la capitolul producție proprie, Dobrogea suferă. Oare nu se mai nasc, brusc, copii talentați? Sau dacă aceștia există, li se acordă atenția necesară pentru a ajunge în fotbalul de performanță? Care sunt cauzele dezastrului din fotbalul autohton?

Vom încerca în acest articol să găsim răspunsuri pornind de la radiografia actuală a fotbalului din județele Constanța și Tulcea.

     În imaginea de mai jos am încercat să creionăm situația echipelor din Dobrogea în 2013 și raportul dintre acestea și viitorii fotbaliști, juniorii ce se antrenează zi de zi pentru a-și îndeplini visul, pentru a juca la un nivel cât mai înalt.

     Este bine cunoscut faptul că momentul cheie în viața unui junior este perioada 18-19 ani, atunci când trebuie să facă pasul la o echipă de seniori. După ce micuții fotbaliști se antrenează ani întregi, zi de zi, își canalizează toată atenția pentru a face performanță și își petrec luni bune de zile în cantonamente, vine momentul când trebuie să facă următorul pas: de la echipele de juniori trebuie să treacă la cele de seniori. Iar acesta este momentul când cea mai mare parte din copii renunță la fotbal, nu neapărat din lipsa valorii, ci în principal din cauza lipsei echipelor de fotbal din ligile superioare și a condițiilor de pregătire.

      De obicei, în afara fotbaliștilor extraordinari, care de la juniori ajung să fie luați de echipe de Liga 1 (sunt foarte puține cazuri), juniorii trebuie să urce, pas cu pas, fiecare treaptă a piramidei: Liga 4, Liga 3, Liga 2, iar, într-un final, după ce sita a cernut bine, spuma își găsește locul în Liga 1. Însă, după cum vedeți în imaginea de mai jos, și după cum veți observa în continuare în text, în toate aceste etape care trebuiesc arse, există mari probleme.

     Putem spune că Liga 4 poate oferi cadrul prielnic proaspeților „absolvenți de juniorat“ să „prindă meciuri în ghete“, să se călească și să capete experiență în meciurile de seniori. Însă lucrurile nu stau chiar așa. Echipele de județ nu au un program de pregătire bine stabilit. Dacă nu se întâlnesc direct la meci, în cel mai fericit caz se mai strâng la o miuță în timpul săptămânii. La acest nivel nu putem vorbi de cantonamente, de medicamentație sau de pregătire tactică, tehnică sau psihologică. Dacă juniorul va ajunge aici, își poate agăța deja ghetele în cui.

     Ca să putem discuta despre echipele dobrogene din Liga 3 ar trebui să tragem o bară și să ne punem mari semne de întrebare, deoare nu mai există nici o echipă în cel de-al treilea eșalon fotbalistic. Și au fost multe de-a lungul anilor: Midia Năvodari, Portul Constanța, Cala-ttis Mangalia, CSM Medgidia, CS Eforie, Farul Constanța II, CS Ovidiu, Oil Terminal. Acestea erau echipele care împrumutau juniori de la Farul Constanța, îi pregăteau, le ofereau posibilitatea să joace meciuri de seniori, iar apoi aceștia erau luați de echipele din ligile superioare. Acestea erau echipele care ofereau continuitate juniorilor. Astfel, fără nici o echipă în Liga 3, copiilor ce termină junioratul, destul de firavi și fără a lua contact cu un meci de seniori, nu le rămâne altceva decât să își încerce norocul în Liga 2.

    Iar aici apar alte probleme. Lipsa banilor face ca noul început de campionat să aducă emoții atât pentru Delta Tulcea, cât și pentru Farul Constanța.

     Deși în ultimile sezoane Delta Tulcea a fost o candidată serioasă la promovare, anul acesta conducătorii de pe malul Dunării nu reușesc să găsească surse de finanțare pentru a putea evolua în continuare în Liga 2. Cum Primăria Tulcea nu mai alocă bani pentru fotbal, „practic, în momentul de față echipa Delta este ca şi desfiinţată, deşi a depus o cerere de înscriere în campionat, neputând face dovada solvabilităţii pe durata competiţiei. Rămăne de văzut dacă președintele Meregiu va rezolva problema finanţării“, anunță Ziarul de Tulcea. Și cum situația nu este deloc roz pe malul Dunării, numai de creșterea și promovarea junio-rilor nu le arde celor de la Tulcea.

     Farul Constanța a avut mereu un centru de juniori dezvoltat, care organiza selecții și strângea juniorii din Dobrogea. În trecut toți copiii, indiferent de vârstă, aveau prânzul asigurat la stadion, după antrenament, aveau condiții de pregătire și posibilitatea de a evolua, la terminarea junioratului, în echipa de tineret a clubului. Astăzi, problemele financiare și degringolada managerială de la Farul au afectat și centrul de copii și juniori, care nu mai oferă aceleași condiții juniorilor.  Anul acesta rechinii vor evolua tot în Liga 2 și se pare că au reușit să semneze un contract de asociere cu Consiliul Județean Constanța, cam ultima salvare pentru marinari. Să sperăm că prin venirea CJC ca acționar majoritar la Farul lucrurile să reintre în normal iar Farul să se reaprindă.

     Și dacă ușile nu s-au deschis până acum pentru juniorii în căutare de echipe, slabe speranțe să se deschidă la Liga 1. Săgeata Năvodari este proaspăt promovată și nu își permite să promoveze juniori. Pretențiile mari și miza financiară nu prea lasă patronii de cluburi să parieze pe tineri. Așa s-a întâmplat și cu Farul în trecut. Deși cu o pepinieră plină de talente, pe când era în Liga 1, Farul Constanța a dus o politică de transferuri care se îndrepta la un moment dat spre țări mai exotice, neglijând jucătorii din propria curte. Alte variante pentru micii fotbaliști?

     Singurul care a demonstrat că se pot obține rezultate dacă dai încredere juniorilor și le oferi condiții profesioniste de formare este Gheorghe Hagi, care a reușit, prin propria pepinieră, să promoveze o echipă în Liga 1. Formula pe care a aplicat-o Hagi a dat roade și a demonstrat că generațiile mici sunt viitorul fotbalului românesc și fără să investești în copii, nu poți să ajungi să ai pretenții să te bați cu granzii europei, care au în spate școli de fotbal cu istorie precum FC Barcela și Ajax Amsterdam.

     Dar cum oameni ca Hagi nu prea se mai zăresc la orizont, în câțiva ani riscăm să nu mai producem fotbaliști și, implicit, să nu mai putem performa în fotbalul mare.

     Și dacă ne mai aruncăm o privire asupra imaginii de mai sus și vedem că în Dobrogea mai există doar patru echipe unde ar putea să evolueze toți copiii care își termină junioratul an de an, ne-am putea răspunde singuri la întrebarea: De ce nu mai avem fotbaliști autohtoni în Dobrogea?