Ministrul Culturii şi Sportului din guvernul de la Atena, Lina Mendoni, a prezentat la 21 aprilie proiectul studiului de fezabilitate şi durabilitate al renovării Palatului Regal de la Tatoi şi a domeniului aferent, a anunţat cotidianul „Kathimerini”. Renovarea Palatului Regal şi a domeniului fusese anunţată de guvernul grec la începutul lunii septembrie 2019 ca fiind o prioritate.
Guvernul conservator de la Atena a declarat, în diverse ocazii după izbucnirea pandemiei coronavirus, că viitorul turistic al Greciei va fi complet schimbat şi nu se va mai baza deloc doar pe elementele naturale, adică plajă şi soare, ci aproape în totalitate pe cultură, gastronomie şi tradiţii. Numai în acest fel, au stabilit experţii în turism, Grecia va putea să concureze cu destinaţii foarte ieftine care oferă plajă şi soare, precum Egipt, Tunisia sau Turcia.
Studiul de fezabilitate, aprobat deja de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, a fost pus în dezbatere publică până la mijlocul lunii mai, când va intra în vigoare. Documentul evaluează importanţa monumentelor incluse pe domeniul regal, numărul de vizitatori preconizaţi precum şi tipul de activităţi ce vor avea loc în fiecare dintre anexele Palatului Regal sau pe domeniu. Toate anexele Palatului Regal de la Tatoi vor fi, şi ele, incluse pe lista monumentelor istorice. De asemenea, întreaga arhivă istorică a domeniului regal de la Tatoi va fi digitalizată până în 2022, conform unui proiect în valoare de 700.000 euro.
Ministerul Culturii de la Atena vrea să renoveze domeniul regal de la Tatoi în conformitate cu estimări realiste privind activităţile turistice ce se vor desfăşura aici, pentru a se putea gestiona unul dintre locurile propuse a deveni o principală atracţie a ţării.
Ce este Palatul Regal de la Tatoi?
Este vorba despre reşedinţa de vară a regilor Greciei, care a fost locuită vreme de 80 de ani.
Palatul Regal de la Tatoi se află pe muntele Parnas, în imediata apropiere a Atenei. Terenul a fost cumpărat în mai 1872 de către Regele Gheorghe I, din dinastia germană de Glücksburg (1863-1913), pentru buna sa soţie, Regina Olga, membră a familiei imperiale ruse. La început, reşedinţa regală era doar o simplă casă de piatră, cu cinci camere.
Clădirea centrală a palatului este o reşedinţă construită din piatră, în stil gotic, după modelul în miniatură al Palatului Peterhof din Sankt Petersburg, capitala Rusiei imperiale până în 1917. Imobilul a fost ridicat între 1884-1889 după planurile arhitectului grec Savva Boukis şi a fost locuit oficial de familia regală a Greciei până în decembrie 1967 când, la Atena, s-a instituit o dictatură militară, în urma unei lovituri de stat. Palatul Regal de la Tatoi este însoţit, pe terenul aferent, de aproximativ 40 de clădiri anexă, cu diverse funcţiuni în trecut, astăzi toate părăsite şi aflate într-o stare avansată de degradare. Tocmai pe acestea vrea ministrul Culturii să le renoveze şi să le introducă în circuitul hotelier de lux.
În timpul Primului Război Mondial, o parte a Palatului Regal de la Tatoi a fost mistuită de un incendiu puternic, pierzându-şi viaţa atunci mai mulţi oameni şi fiind distruse obiecte valoroase aflate în posesia familiei regale. La Palatul Regal de la Tatoi s-a celebrat, în 1948, cununia regelui Mihai al României, aflat în exil, cu Regina Ana, fiind oaspetele vărului său, Regele Paul (1947-1964), şi el un locatar consecvent al Palatului Regal din Mamaia în verile perioadei 1927-1930. Regina Mamă Elena a României, mama Regelui Mihai, este născută în palatul de la Tatoi, ea fiind fiica Regelui Constantin şi a Reginei Sofia ai Greciei.
În cimitirul regal al domeniului de la Tatoi şi-au aflat odihna Regele Alexandru (1917-1920), mort în palat după ce a fost muşcat de o maimuţă, Regele George al II-lea (1922-1924 şi 1935-1947), soţul Reginei Elisabeta, fiica Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand ai României şi Regele Paul (1947-1964).
Cum a ajuns palatul Regal de la Tatoi o ruină?
Regele Constantin al II-lea al Greciei (1964-1973) şi Regina Anne-Marie, împreună cu întreaga familie regală, au plecat din ţară imediat după lovitura de stat din noaptea de 13 spre 14 decembrie 1967 şi nu au mai revenit până la proclamarea oficială a Republicii, în 1973.
După 1973, Palatul Regal de la Tatoi, împreună cu toate bunurile familiei regale, au fost trecute în proprietatea statului iar Regelui Constantin al II-lea i s-a interzis prezenţa în Grecia. O bună parte a interioarelor palatului a fost transferată în alte reşedinţe oficiale, o altă parte a fost furată iar clădirile anexă de pe cuprinsul proprietăţii au fost lăsate în paragină, unele dintre ele fiind astăzi într-o stare avansată de degradare.
În 1992, guvernul de la Atena a acceptat ca o parte din proprietatea Palatului Regal de la Tatoi, inclusiv clădirea centrală, să reintre în posesia Regelui Constantin al II-lea. Fostul suveran a recuperat şi nouă containere cu obiecte ale familiei, inclusiv o parte a bibliotecii, pe care le-a transferat în exil. În replică, în 1993, acelaşi guvern de la Atena a decis reintrarea Palatului Regal de la Tatoi în proprietatea statului. Nemulţumit de decizie, Regele Constantin al II-lea a deschis o acţiune la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), care a cerut definitiv ca statul grec să plătească fostului suveran suma de 12 milioane euro.
Din 1993, Palatul Regal de la Tatoi a rămas integral în posesia statului grec, fiind abandonat iar o mare parte dintre clădiri s-au deteriorat vizibil. S-a accelerat şi furtul de lemne din pădurea de pini şi chiparoşi, turiştii şi localnicii punând adesea foc pentru a reuşi să facă locuri virane, numai bune de construit case de vacanţă. Zidul de piatră care înconjoară proprietatea Palatului, asemănător celui care se găseşte în jurul Palatului Regal din Mamaia, este aproape distrus, la fel ca multe dintre clădirile anexă. În interiorul imobilului central al palatului de la Tatoi nu se mai găseşte absolut nimic: nici mobilier, nici elemente decorative, nici un obiect al familiei regale.
Ministerul Culturii din Grecia estimează că din 2023 Palatul Regal de la Tatoi va deveni unul dintre cele mai importante obiective turistice ale ţării.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
