Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale, transmite G4Media.
CEDO a stabilit că fostei șefe a Direcției Naționale Anticorupție i-a fost încălcat dreptul de a merge în instanță pentru a se apăra, drept garantat de articolul 6 § 1 din Convenție.
Totodată, instanța europeană îi dă dreptate Laurei Codruța Kovesi în privința dreptului la liberă exprimare a opiniilor, pornind de la acuzația fostului ministru al Justiției Tudorel Toader care a notat în raportul care a stat la baza revocării că fosta șefă a DNA și-a încălcat atribuțiile făcând declarații presei internaționale.
Curtea Europeană a stabilit că fosta șefă DNA și-a exprimat puncte de vedere referitoare la modificările legilor Justiției în limitele libertății de exprimare și că a transmis public punctul său de vedere asupra reformelor, în calitate de șef al instituției Anticorupție. CEDO susține că acest lucru nu a încălcat sub nicio formă prevederile legale ci, dimpotrivă, s-a încadrat în dreptul său la liberă exprimare.
CEDO concluzionează că această îndepărtare a Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA a învins scopul menținerii independenței judiciare și a avut consecințe asupra celorlalți procurori și judecători care au participat la dezbaterile publice privind reformele legislative.
Citește aici decizia integrală a CEDO
Fragment din comunicatul de presă transmis de CEDO:
Cazul a vizat înlăturarea reclamantei din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție înainte de sfârșitul celui de-al doilea mandat, în urma criticilor sale asupra reformelor legislative în domeniul corupției. Ea a susținut că, de asemenea, nu a putut să conteste această decizie în instanță.
Curtea a constatat în special că nu a existat nicio modalitate pentru reclamantă de a înainta o cerere în instanță împotriva demiterii sale, întrucât o astfel de procedură ar fi putut doar să examineze aspectele formale ale decretului prezidențial pentru înlăturarea ei și nu argumentul său de fond, acela că fusese înlăturată incorect pentru criticarea modificărilor legislative din legea corupției.
Dreptul ei la libera exprimare fusese încălcat pentru că a fost revocată pentru acele critici pe care le-a făcut în exercitarea atribuțiilor pe o chestiune de mare interes public. Una dintre atribuțiile sale de procuror-șef anticorupție a fost aceea de a-și exprima opinia cu privire la reformele legislative care ar putea avea un impact asupra sistemului judiciar și a independenței sale și asupra luptei împotriva corupției.
Se pare că îndepărtarea ei prematură a învins chiar scopul menținerii independenței judiciare și trebuie să fi avut un efect asupra ei și a celorlalți procurori și judecători în participarea la dezbaterile publice privind reformele legislative care afectează sistemul judiciar și independența judiciară.
Context
În februarie 2018, Tudorel Toader, ministrul Justiției la acea vreme, a scris un raport în care invoca trei decizii ale Curții Constituționale referitoare la activitatea DNA și câteva declarații făcute de Laura Codruța Kovesi în cadrul unor interviuri acordate presei internaționale. Acest raport a stat la baza cererii revocării din funcție a șefei DNA.
Președintele Klaus Iohannis a refuzat inițial să semneze decretul de eliberare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, iar speța a ajuns, prin sesizarea premierului Viorica Dăncilă, pe masa judecătorilor CCR, a căror decizie a înclinat în favoarea cererii lui Tudorel Toader.
Invocând articolul 6.1 (dreptul la o audiere echitabilă), Laura Codruța Kövesi consideră că nu s-a putut apăra în fața unei instanțe în privința demiterii disciplinare din funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
