Un tanc petrolier cu 80.000 de tone de petrol brut din SUA a plecat din portul american Beaumont la 17 mai şi va ajunge în portul lituanian Klaipeda, de la Marea Baltică. De aici, petrolul va fi transportat pe calea ferată în Belarus, la rafinăriile din regiunea Vitebsk. Este primul transport de petrol american către Belarus şi oficialii guvernamentali de la Minsk şi Washington au anunţat că acesta este doar începutul.
Transportul de petrol a fost confirmat de ministrul de Externe din Belarus, Vladimir Makei, la 15 mai, citat de agenţia naţională de presă BelTa. „Considerăm cooperarea cu SUA în domeniul petrolier drept un element central al securităţii energetice a statului nostru” a mai spus şeful diplomaţiei de la Minsk. „Oportunităţile comerciale şi de investiţii de capital dintre ţările noastre sunt imense şi sunt benefice ambelor părţi”, a continuat Vladimir Makei.
Transportul de petrol american către Belarus va ajunge la începutul lunii iunie la destinaţie, a confirmat purtătorul de cuvânt al companiei de stat belaruse de petrol şi gaz Belneftekim, Aliaksandar Tişcenko.
Şi secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie oficială pe tema demarării exportului de petrol american către Belarus, subliniind că această oportunitate a apărut după discuţiile de la Minsk, din martie, cu preşedintele Aliaksandar Lukaşenka. Totodată, şeful diplomaţiei americane a asigurat de seriozitatea cu care Washingtonul priveşte „parteneriatul” cu Belarus şi de dorinţa de a importa produse ale industriei belaruse.
Până la începutul acestui an Republica Belarus era dependentă în totalitate de importurile energetice din Federaţia Rusă. Cele două ţări şi-au asumat şi o Uniune Rusia-Belarus, o formulă care în ultimii ani a fost percepută la Moscova drept un prim pas spre o anexare a fostei republici sovietice la Rusia. Preşedintele Aliaksandar Lukaşenka, la putere la Minsk din 1994, a acceptat pentru început constituirea Uniunii, cu uniformizarea legislativă, instituţională şi economico-financiară, dar a respins categoric, în ultimii ani, posibilitatea pierderii independenţei ţării şi revenirii Belarusului între frontierele Rusiei, la aproape 30 de ani de la desprinderea din U.R.S.S. (în 1991).
La 1 ianuarie 2020, preşedintele Aliaksandar Lukaşenka a anunţat că Belarus nu va mai importa petrol din Federaţia Rusă şi că va renegocia cu aceasta toate contractele de furnizare. Doar o companie rusească, Safmar Grup, a magnatului Mihail Guţeriev, a exportat în ultimele 4 luni petrol pe piaţa belarusă. Tot de la 1 ianuarie 2020, Belarus a început să achiziţioneze petrol brut de pe alte pieţe ale lumii, transporturile ajungând pe mare în portul lituanian Klaipeda şi, de aici, pe calea ferată, fiind trimise către rafinăriile din ţară. O parte însemnată a petrolului importat de Belarus este cumpărată acum din Azerbaidjan, trimisă în portul ucrainean Odessa şi transportată apoi pe conducta petrolieră Odessa- Brody, care traversează Ucraina. De asemenea, un transport recent de aproape 90.000 tone petrol brut a fost achiziţionat din Arabia Saudită.
După ce în luna martie contractele dintre Belarus şi Federaţia Rusă au fost renegociate şi, în bună măsură anulate, compania Rosneft a anunţat că va exporta, totuşi, aproape 9 milioane de petrol rusesc în Belarus până la sfârşitul anului 2020.
Schimbarea contractelor de import de petrol, prin renunţarea la cele mai multe dintre ofertele din Federaţia Rusă, reprezintă un alt pas important în negocierile pe care regimul de la Minsk le are cu state din Uniunea Europeană şi cu SUA. Scopul este eliminarea presiunilor Moscovei în legătură cu anexarea Belarusului, decizie pe care liderii de la Moscova o susţin pentru viitorul imediat, eventual ca un motiv al prelungirii şederii la Kremlin, pentru alte două mandate, a preşedintelui Vladimir Putin.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
