Prima pagină CONSTANTA CUM A IZOLAT CFR DELTA DUNĂRII DE LITORAL

CUM A IZOLAT CFR DELTA DUNĂRII DE LITORAL

29 iunie 2013

În „Eurogara“ lui Mitrea, care a costat un milion de euro, ajung doar două trenuri și o mână de oameni

În 2003, Miron Mitrea, pe atunci ministrul Transporturilor, a modernizat gara din Tulcea, investind un milion de euro pentru modernizarea „eurogării“ de la malul Dunării, așa cum o numea Mitrea. Prin această investiție mi-nistrul a susținut că a ridicat viteza trenurilor de la 40 la 80 de km pe oră, făcând ca ruta București-Tulcea să poată fi parcursă în doar patru ore și jumătate.
După doar 10 ani de la acea modernizare, în gara din Tulcea bate vântul. Nu este de mirare că aproape toată ziua nu prea vezi decât o mână de călători care așteaptă pe peronul gării, deoarece trenurile s-au împuținat. Astfel s-a ajuns ca, în 2013, în Gara din Tulcea să treacă pe zi doar trei trenuri, două care vin de la București (și care parcurc distanța în „doar“ 7 ore) și unul de la Medgidia. Situația nu era așa gravă dacă nu ne gândeam că între localitățile care leagă Litoralul Mării Negre de Delta Dunării nu există nici o rută directă. Da, există rută Tulcea-Medgidia, dar lipsește cu desăvârșire trenul care ar putea să ducă turiștii din Constanța spre Tulcea, poarta de intrare în Delta Dunării. Și dacă ne gândim că pe Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu din Tulcea nu există nici un zbor de linie, rezultă că soluția pentru a ajunge în Tulcea ar fi autocarele. Dar, conform declarației ministrului Grapini, după dezastrul din Muntenegru, transportul cu autocarele a fost decredibilizat, iar noi ne întrebăm ce vor alege turiștii care vor să ajungă în Delta Dunării. Afectează aceste lucruri turismul din Deltă?

Victor Iancu, președintele grupului de firme Europolis, ne-a declarat: „Cel puțin o perioadă tu-rismul în Delta Dunării va fi serios afectat. Oamenii vor avea rețineri să mai vină cu microbuzele, dar până la urmă vor uita accidentul.“

Publicitate electorală

Dar până vor uita oamenii acest incident și își vor recâștiga încre-derea în microbuze și autocare, singurele căi de acces spre Tulcea, vara va trece iar Delta Dunării va înre-gistra încă o dată un eșec în ceea ce privește turiștii care îi vizitează frumusețile an de an.
În timp ce Delta Dunării a găzduit 100.000 de mii de turiști în 2011, conform declarațiilor agenților din turism (deoarece cifrele oficiale ale celor de la Rezervația Biosferei Delta Dunării abia ating 9.000 de turiști, din cauza creșterii turismului la negru), Delta Camarague (franceză) sau Delta del Po (italiană) atrag anual peste un milion de turiști, ne informează Ziarul Financiar.

CORINA MARTIN, PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI DE PROMOVARE LITORAL-DELTA DUNĂRII: „Pentru dezvoltarea unei destinații turistice, accesibilitatea este foarte importantă. În ce privește Delta, conexiunile sunt limitate, acest lucru afectând turismul“

Pornind de la aceste probleme, am realizat un interviu cu Corina Martin, președintele Asociației de promovare Litoral-Delta Dunării, prin care am încercat să identificăm cauzele, dar mai ales soluțiile prin care Delta Dunării poate atrage un număr mai mare de turiști.

ISE: Cum afectează numărul redus de căi de acces spre Tulcea turismul din Delta Dunării?

Corina Martin: Accesibilitatea unei destinații și – în acest caz a Deltei Dunării – este afectată în mod direct de dezvoltarea infrastructurii de transport a întregii regiuni. Din păcate, la nivelul Deltei, conexiunile sunt destul de li-mitate, acest lucru afectând negativ dezvoltarea turismului în Delta Dunării. Dacă la nivelul transportului intern, transportul rutier poate compensa într-o anumită măsură transportul feroviar, același lucru nu este valabil și în cazul transportului internațional. Pentru a pune în valoare din punct de vedere turistic o destinație precum Delta Dunării, este necesară dezvoltarea unor conexiuni aeriene de tip charter, care ar permite accesul către Deltă a unui număr reprezentativ de turiști străini. Pentru dezvoltarea și promovarea unei destinații turistice, accesibilitatea este foarte importantă.

ISE: În momentul de față, ce lipsește Deltei pentru a atrage mai mulți turiști?

C. M.: În primul rând aș menționa lipsa unei strategii coerente și agresive de promovare și aici mă refer la promovarea destinației către turiștii străini, pe piețele externe care trebuie să devină atrase de această destinație. Dacă ar fi să comparăm produsele turistice românești cu cele ale competitorilor noștri vom observa că majoritatea oferă produse similare – munte, litoral, turism cultural, etc.; singura destinație românească care ne poate diferenția este Delta Dunării, „destinația de diamant a României“ așa cum o numesc eu. De aceea, asociația noastră, împreună cu asociațiile patronale și autoritățile locale din zonă, fac eforturi pentru promovarea destinației atât la nivel intern, cât și pe plan extern, însă fondurile disponibile pentru promovarea destinației și organizarea de evenimente în zonă nu sunt suficiente, la nivelul nostru; de aceea vom solicita în continuare sprijinul autorităților centrale pentru alocarea unui buget necesar derulării activităților de promovare: organizarea unor vizite de informare, infotripuri cu agenți de turism, touroperatori și jurnaliști străini, organizarea de evenimente, etc.

Un al doilea aspect care merită menționat este legislația fiscală deficitară. Așa cum se știe deja, produsele turistice pentru Deltă au prețuri mai ridicate; pentru a putea avea tarife atractive, care să permită o creștere a numărului de turiști, este necesară identificarea unor soluții pentru reducerea fiscalității și a suprataxării agenților economici din Deltă, concomitent cu o mai bună reglementare privind „turismul la negru“ practicat în această destinație.

Nu în ultimul rând, în ve-derea atragerii unui număr mai mare de turiști, este necesară o organizare eficientă a circu-lației turistice în Delta Dunării (reglementarea modului de acces pe canale, semnalarea traseelor turistice, centre de informare turistică etc.). Până în acest moment, restricțiile impuse de reglementările de mediu pentru această destinație au împiedicat dezvoltarea turismului în această destinație; suntem total de acord că această zonă trebuie să aibă un statut special din punct de vedere al protecției mediului, însă în același timp, în vederea dezvoltării turismului, trebuie găsit un echilibru. De aceea, prin intermediul membrilor noștri din județul Tulcea, am demarat deja o serie de discuții cu reprezentanții ARBDD, în vederea identificării de soluții pentru dezvoltarea turismului în zonă, concomitent cu protejarea acestui areal.

ISE: În contextul regionalizării, ar fi potrivit crearea unor programe comune între Tulcea și Constanța prin care turiștii să beneficieze de excursii ce leagă Litoralul Mării Negre de Delta Dunării?

C.M.: Și cu, și fără regionalizare, agențiile de turism au identificat deja nevoia și oportunitatea creării unor pachete de vacanță combinate, Litoral și Delta Dunării, pe care le au deja în vânzare în agenții. Fie că este vorba de sejururi combinate sau de vacanțe pe litoral cu excursii de o zi în Delta Dunării, turiștii au început să solicite din ce în ce mai des acest tip de produs tu-ristic, pe care agențiile de tu-rism le vând și le promovează atât pe piața din România, cât și pe cea externă. Să nu uităm, de asemenea, că excursia de o zi în Delta Dunării este și cea mai solicitată excursie locală pentru pasagerii navelor de croazieră ce ating portul Constanța, deci iată cum consumatorii unui produs turistic de croazieră într-un oraș-port ajung să consume și servicii turistice în Tulcea și Delta Dunării. Regionalizarea va crea și oferi noi oportunități, pe care, deja, Asociația Litoral-Delta Dunării le-a identificat și le dezvoltă, încă de acum trei ani, de când am decis ca, în Asociația Litoral, să cooptăm Tulcea și Delta Dunării, ceea ce ne-a transformat în cea mai puternică și bogată Asociație regională de dezvoltare și promovare a turismului din România.