Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din București și Ilfov (AEBI), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM), Asociația Vâlceană a Elevilor (AVE) condamnă ferm includerea cheltuielilor cu fondul școlii și al clasei în coșul minim de consum pentru un trai decent al unei familii, se arată într-un comunicat transmis luni.
“Vineri, 14 august a.c., a fost publicată în Monitorul Oficial al României legea 174/2020 privind aprobarea coșului minim de consum lunar, unde sunt menționate cheltuielile privind after school-ul, fondul clasei, rechizitele, manualele, serbările, excursiile și contribuția la paza școlii, deși o parte dintre acestea ar trebui să fie acoperite de stat, potrivit Legii educație naționale nr.1/2011.
Fondul școlii și fondul clasei sunt fenomene ilegale, dar bine împământenite în sistemul educațional românesc, devenite o normalitate în rândul părinților. Cum ajung aceste sume să fie colectate de la părinți în condițiile în care educația este gratuită?“, se arată în comunicatul transmis de AEC.
Conform art. 105 din Legea educației, cheltuielile menționate anterior se asigură din bugetele consiliilor locale, direcționând banii unităților de învățământ prin finanțarea complementară, dar de cele mai multe ori banii ajung să vină din buzunarele părinților, acuză elevii.
“Conform legislației în vigoare, în momentul în care o școală necesită renovări sau fonduri suplimentare pentru pază, unitatea de învățământ trebuie să trimită o adresă către consiliul local prin care să solicite banii necesari. Solicitările făcute de directorii școlilor și liceelor, de cele mai multe ori numiți politici, sunt foarte rare, întrucât aceștia pleacă de la premisa că vor deranja oamenii din conducerea autorității locale, punând astfel considerentele politice în fața interesului elevilor și a educației. În lipsa fondurilor provenite de la consiliile locale, managerii unităților de învățământ apelează la modalitatea cea mai simplă de a face rost de bani, anume părinții, ajungând astfel la colectarea unor sume uriașe, în mod ilegal.
La nivelul primăriilor există două situații: în bugetele locale au fost alocate fonduri în acest sens, dar nu care nu ajung la școli, sume ce urmează a fi realocate la rectificările bugetare ulterioare și situația în care localitățile sărace, în principal din mediul rural, nu dispun de aceste fonduri în primă instanță. La nivel central problema este reprezentată de faptul că, niciun Guvern din anul 2011 și până în prezent, nu a alocat fonduri suplimentare pentru finanțarea complementară care să ajungă în bugetele localităților menționate anterior.
Solicităm ferm Parlamentului să excludă fondul școlii și clasei din legea 174/2020, în sensul de a reveni asupra legii, astfel încât să sprijine accesul gratuit la o educație de calitate”, se mai artă în comunicat.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
