Statul Islamic, gruparea sunnită teroristă activă în Irak și Siria, condusă de Abu Bakr al-Bagdadi, este noua provocare pentru SUA și statele aliate și a reprezentat unul dintre subiectele fierbinți de pe agenda Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, desfășurate săptămâna trecută, la New York, alături de situația fierbinte din Ucraina și pericolul epidemiei Ebola.
Cu un ritm alert în a strânge adepți și cu o macabră serie de acțiuni criminale, gruparea Statul Islamic (SI) controlează zona Raqqa din nordul Siriei și teritorii din Irak. Foarte mulți locuitori ai Siriei au trecut granița în Turcia, speriați de atrocitățile membrilor grupării extremiste SI.
Pericolul iminent reprezentat de creșterea numărului de adepți ai grupării și de viitoarele atentate pregătite de aceștia au unit parcă mai mult ca niciodată liderii lumii pentru un singur scop, indiferent de interesele regionale: eliminarea grupării SI.
La Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, la care au participat peste 120 de șefi de state și guverne, s-a dezbătut îndelung pericolul reprezentat de noul val al grupărilor teroriste, în frunte cu Statul Islamic.
Astfel, la raidurile aeriene ce au avut loc marțea trecută în Siria și Irak au participat, pe lângă Statele Unite ale Americii și state arabe precum Arabia Saudită, Qatar, Bahrain şi Emiratele Arabe Unite.
La această coaliție internațională s-a alăturat și Turcia, prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdogan, care, după ce a fost criticat pentru o atitudine pasivă faţă de ascensiunea în forţă a jihadiştilor din cadrul SI, care au ajuns în vecinătatea frontierelor Turciei, a declarat: „Văd acestea (n.r. – a-tacurile aeriene) drept ceva pozitiv. Ar fi o idee proastă să înceteze. Acest plan trebuie să continue”, a afirmat preşedintele turc citat de AFP.
„Aceasta implică toate modalităţile de susţinere, inclusiv în mod militar şi politic. Aceasta implică un sprijin politic sau logistic”, a adăugat Erdogan.
Președintele Turciei a afirmat că va susține atacurile aeriene desfășurate împotriva grupărilor teroriste din Siria și Irak, lansând posibilitatea că țara sa ar putea furniza sprijin militar sau logistic acestei operațiuni.
La rândul său, Francois Hollande, preşedintele Franţei, țară afectată direct de decapitarea unui cetățean francez în Algeria, a convocat Consiliul Naţional de Apărare şi a promis continuarea raidurilor aeriene în Irak contra grupului terorist Stat Islamic.
„Ostaticul francez Hervé Gourdel a fost asasinat în mod laş, ruşinos, cu multă cruzime“, a declarat Hollande.
Acesta a adăugat: „Franţa trece printr-o grea încercare, dar nu cedează niciodată şantajului“.
„Această agresiune contribuie la determinarea mea de a parti-cipa la combaterea terorismului. Raidurile aeriene în Irak vor continua cât va fi necesar“, a subliniat Hollande, aflat la New York, pentru Adunarea Generală ONU.
Momentul actual de criză creat de mișcările și atrocitățile grupării extremiste SI a făcut posibilă întâlnirea dintre premierul britanic David Cameron și președintele iranian Hassan Rouhani, la New York, pe marginea Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, fiind prima întrevedere dintre conducătorii celor două țări de la revoluția iraniană din 1979 încoace.
Guvernul britanic apreciază că Adunarea Generală a ONU ar trebui să fie o ocazie pentru a obține sprijinul cât mai multor țări posibil pentru coaliția internațională împotriva jihadiștilor din grupul Statului Islamic.
Pe de altă parte, Rouhani, președintele Iranului, a criticat recent SUA pentru refuzul acestora de a trimite soldați să lupte cu jihadiștii, afirmând că populațiile locale „se apără de unele singure (…) împotriva teroriștilor“.
Întâlnirile recente dintre David Cameron și Rouhani, dar și dintre Francois Hollande și președintele Iranului, au avut ca scop atragerea liderului de la Teheran în această coaliție din postura de jucător activ în conflictul regional, și nu doar pentru un sprijin local.
Cu un discurs clar și radical, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a catalogat grupul terorist SI drept „reţeaua morţii“ și a făcut apel la sprijinul tuturor statelor în dorința creării unei alianțe cât mai largi pentru lupta împotriva terorismului.
„Singurul limbaj înţeles de aceşti criminali este limbajul forţei, astfel că Statele Unite ale Americii vor colabora cu o largă coaliţie pentru a distruge această reţea a morţii“, a declarat Obama, potrivit AFP, în discursul rostit în cadrul Adunării Generale a ONU.
„Peste 40 de naţiuni s-au oferit să ne ajute pentru a combate Statul Islamic, pentru a antrena opoziţia siriană şi irakiană, pentru a tăia finanţările grupului terorist. Noaptea trecută am executat mai multe lovituri împotriva SI. Trebuie să fie clar pentru toţi care complotează împotriva SUA că nu vom tolera ameninţări şi grupări teroriste”, a declarat marţea trecută preşedintele american Barack Obama, după ce o coaliție condusă de americani a desfășurat raiduri aeriene în Siria și Irak, eliminând puncte strategice ale juhadiștilor din Statul Islamic, al-Qaeda și Khorasan.
Ultima dintre cele trei grupări teroriste, formată din foști adepți ai grupării Al-Qaeda pregătea atentate cu bombă în Europa și SUA, conform declarațiilor reprezentanților de la Washinton. În urma raidurilor aeriene, SUA a anunţat eliminarea islamiştilor din gruparea Khorasan din Siria.
Pericolul teroriștilor răspândiți în Orientul Mijlociu a făcut ca forțele europene și transatlantice să strângă rândurile și să colaboreze în acțiunile militare pe care le-au întreprins în Siria și Iraq, alături de alte state arabe care s-au alăturat coaliției.
Și premierul României, după o întâlnire cu Victoria Nuland, subse-cretarul de stat american pentru Afaceri Euroasiatice, a precizat că România va lua parte la coaliția internațională împotriva grupării teroriste Statul Islamic, dar nu cu trupe, ci cu sprijin logistic, operațional și umanitar: „În ceea ce privește coaliția internațională de combatere a organizației teroriste Statul Islamic, am anunțat foarte clar, după ce m-am sfătuit cu mi-nistrul Apărării, cu ministrul de Externe, că România va participa la această coaliție, nu cu trupe de teren, cu militari în teren, dar cu tot ce înseamnă sprijin logistic, operațional și umanitar“, a spus Victor Ponta, aflat în Statele Unite ale Americii pentru Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
Liderul executivului de la București a avut o poziție fermă în ceea ce privește lupta împotriva terorismului: „Trebuie să rămânem uniți și să luptăm împotriva terorismului oriunde s-ar afla. Vreau să exprim sprijinul ferm al României pentru solidaritate în confruntarea acestei noi provocări“.
Lupta împotriva terorismului este cu atât mai importantă cu cât precedentele atacuri extremiste au demonstrat că pot destabiliza un stat, atât din punct de vedere politic, dar și la nivelul psihologiei populației, instaurând foarte ușor teama în rândul societății civile.
Mai jos vă prezentăm cele mai sângeroase atacuri teroriste din ultimii 13 ani:
-Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, atunci când teroriștii au preluat controlul unor avioane, prăbușind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, soldate cu 2.993 de victime.
-Atentatele din Bali, Indonezia, de la 12 octombrie 2002. În urma atacurilor au fost ucise 202 persoane şi alte 240 au fost rănite.
-Atacurile teroriste din Madrid, 11 martie 2004, atunci când zece rucsacuri încărcate cu explozibil au fost detonate în patru trenuri din capitala Spaniei: rezultatul – 199 de persoane au fost ucise, iar 1467 au fost rănite.
-7 iulie 2005 – Londra a simțit furia juhadiștilor, o serie de atentate cu bombă în metroul londonez făcând ca 56 de persoane să își piardă viața şi alte 700 să fie rănite.
-Atentatele de la 11 iulie 2006 din Mumbai, India, au provocat moartea a 209 de persoane şi rănirea a peste 700, în urma unor atacuri săvârşite asupra unor trenuri care circulau în zona periferică a oraşului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
