Plenul Senatului a adoptat luni proiectul de lege iniţiat de Guvern privind legea 5G, care ar putea scoate compania Huawei de pe piața românească de telecomunicații 5G. Senatul este cameră decizională. Proiectul de lege va merge la promulgare la președinte, dacă nu este depusă o sesizare către Curtea Constituțională.
Potrivit proiectului, furnizorii de comunicaţii vor putea utiliza în reţelele 5G numai tehnologii, echipamente şi programe software de la producători autorizaţi în prealabil prin decizie a şefului guvernului, pe baza avizului CSAT. De asemenea, documentul adoptat de parlamentari mai prevede că România va ţine cont de obligaţiile faţă de Uniunea Europeană şi de SUA.
Proiectul de lege respectă memorandumul încheiat de preşedinţii României şi SUA, în timpul vizitei oficiale a lui Klaus Iohannis la Washington în august 2019, şi confirmă un curent consistent în Uniunea Europeană de a dezavua practicile comerciale chineze, strâns legat de evoluţiile referitoare la regimul politic şi la situaţia drepturilor omului din R.P. Chineză.
După ce ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a propus amânarea votului asupra legii, în plin proces de dezbatere şi decizie în Parlamentul României, Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti a emis, la 12 mai, un punct de vedere extrem de dur la adresa oficialilor români care susţin proiectul, „sfătuind” pe „anumiţi oameni” să fie în acord cu „tendinţa generală”.
Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti consideră că interesele companiilor din ţara pe care o reprezintă sunt „discriminate” prin „afirmaţiile” oamenilor politici români care au îndoieli referitoare la participarea companiei Huawei la infrastructura 5G. „Denigrarea companiilor chineze pe baza unor dubii subiective şi informaţii false este fie complet iresponsabilă, fie cu interesele personale în spate”, menţionează comunicatul oficial al Ambasadei.
Oficialii R.P. Chineze acreditaţi în România acuză „manipularea politică a implementării reţelei 5G” şi atacă, fără să numească, memorandumul dintre România şi SUA referitor la condiţiile puse Huawei pentru a fi acceptată drept companie în concurs în vederea obţinerii licenţelor. „Unele persoane din România, ţară membră a UE – susţine Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti – speculează că România trebuie să adopte legislaţia 5G pentru a pune în aplicare memorandumul de 5G semnat cu alte ţări. Mă întreb, suveranitatea cărei ţări, aceşti oameni totuşi vor să protejeze?”
În textul oficial emis de regimul comunist de la Beijing, oficialilor români care susţin proiectul de lege (între ei, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi prim-ministrul Florin Cîţu) li se aduc acuzaţii referitoare la „dispreţuirea principiilor de legislaţie” şi de „batjocorire a statului de drept”. Comunicatul oficial al Ambasadei R.P. Chineze la Bucureşti se încheie cu un „sfat”, în termeni diplomatici de-a dreptul o ameninţare, adresat „anumitor oameni” în a se recunoaşte „tendinţa generală a cooperării globale şi a opiniei publice în creştere şi să depună mai multe eforturi pentru a spori prietenia, a promova cooperarea şi a îmbunătăţi bunăstarea oamenilor”.
Chiar dacă nu este prima dată când Ambasada R.P. Chineze la Bucureşti face remarci critice la adresa politicilor României, inclusiv referitoare la alianţa strategică cu SUA, textul trimis opiniei publice înaintea dezbaterii şi votării proiectului de lege referitor la reţelele 5G în cele două camere parlamentare este cel mai dur. Deşi nu sunt amintiţi, preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Florin Cîţu, ca principali artizani ai proiectului, sunt direct vizaţi.
Relaţiile dintre România şi R.P. Chineză, care datează din 5 octombrie 1949 (a treia ţară din lume care a recunoscut instaurarea regimului comunist al lui Mao Zedong la Beijing), nu mai sunt cordiale în ultimii ani. România a respins toate ofertele companiilor chineze de implicare în proiectele majore de infrastructură, care priveau reactoarele nucleare de la Cernavodă, modernizarea unor tronsoane de căi ferate, a portului Constanţa şi construirea podului peste Dunăre, care va lega Dobrogea de Brăila. În plan diplomatic şi politic, semnalele au fost şi mai evidente: România nu este parte a proiectului geopolitic al preşedintelui Xi Jinping, „Un Drum, O Centură”, consulatul general al R.P. Chineze la Constanţa a fost închis intempestiv şi fără explicaţii (iunie 2017) iar la reuniunea de la începutul acestui an, gândită de Beijing cu liderii statelor din Europa Centrală şi de Sud-Est, România nu a participat cu oficiali la nivel înalt (preşedinte, prim-ministru).
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
