Ultimele două decenii de prezenţă internaţională occidentală majoră în Afganistan au provocat un aflux uriaş de fonduri şi investiţii care au permis creşterea fără precedent a economiei afgane, s-a relatat într-o emisiune-dezbatere la cea mai importantă televiziune independentă de ştiri a Afganistanului, ToloNews, la 1 septembrie.
Potrivit cifrelor aduse în discuţie, economia Afganistanului a înregistrat o creştere de 21% după 2007, anul în care a început să se investească masiv în toate sectoarele de activitate. Investiţiile imense private şi publice, în special în proiecte de infrastructură şi de construcţii, au schimbat faţa marilor oraşe ale ţării, a relatat televiziunea de ştiri din Kabul.
Potrivit oficialilor de la Camera de Comerţ şi Industrie a Afganistanului, investiţiile private în diferite proiecte au ajuns la aproximativ 4 miliarde de dolari pe an. Ca urmare a afluxului de bani şi investiţii, rata sărăciei a scăzut semnificativ şi sute de companii de comerţ, transporturi, bănci şi servicii au început să-şi desfăşoare activitatea în ţară. „În ultimii ani, în Afganistan s-au investit în jur de 50-60 de miliarde dolari în minerit şi în alte servicii deoarece a existat cerere pentru astfel de investiţii” a declarat la ToloNews Khan Jan Alokozay, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie.
Cifrele oficiale ale SUA arată că guvernul american a cheltuit aproximativ 2000 de miliarde dolari în Afganistan, o sumă egală cu cea a Planului Marshall, investit în Europa după Al Doilea Război Mondial, şi în urma căruia continentul a fost reconstruit.
Fostul guvern afgan a spus însă că fondurile trimise de SUA şi intrate în bugetul Afganistanului ar fi fost în valoare de 80 miliarde dolari.
Mai mulţi analişti economici spun că suma uriaşă de bani cheltuită în Afganistan în ultimii 20 de ani ar fi putut duce la o dezvoltare economică mult mai mare, dar majoritatea fondurilor au fost fie delapidate, fie redirecţionate către statele donatoare. Potrivit acestor analişti, majoritatea proiectelor propuse spre implementare nu au fost însă sustenabile.
„Economia noastră se transformase într-o economie mafiotă. Un număr limitat de persoane erau implicate în cea mai mare parte a derulării acestor fonduri” a declarat Sayed Massoud, un analist economic.
„Dacă cineva face o evaluare, va arăta clar că fostele guverne şi ţările occidentale au eşuat în implementarea proiectelor şi au promovat corupţia, au susţinut o mafie economică şi delapidarea fondurilor de ajutor”, a spus vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie.
Cu toate acestea, relatează televiziunea ToloNews din Kabul, prezenţa internaţională de 20 de ani a ajutat Afganistanul să construiască relaţii economice şi comerciale strânse cu comunitatea internaţională. În ultimii ani, Afganistanul a câştigat calitatea de membru în mai multe organizaţii precum Organizaţia Mondială a Comerţului sau Organizaţia Mondială a Transportului Rutier.
Afganistanul este, de asemenea, conectat la mari proiecte regionale precum gazoductul Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India (TAPI), proiectul de energie Asia Centrală-Asia de Sud (CASA 1000) şi proiectul regional feroviar.
„În Afganistan, aproximativ 18 milioane de oameni se luptă cu sărăcia şi lipsa de alimente şi trebuie să lucrăm din greu pentru a obţine mai departe fondurile internaţionale necesare” a declarat la ToloNews Tariq Farhadi, consilier al fostului preşedinte al Republicii, Ashraf Ghani.
În urma prăbuşirii Republicii Afganistan în faţa mişcării talibane, la 15 august, SUA şi celelalte state occidentale din NATO şi Uniunea Europeană şi-au închis ambasadele din Kabul şi au suspendat ajutoarele economice. De asemenea, din 15 august, toate băncile din Afganistan au rămas închise, în ciuda cererilor repetate ale talibanilor de a-şi relua activitatea.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
