Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat, joi, bilanțul de activitatea în prezența ministrului Justiției, a procurorului general, a membrilor CSM și a șefilor de servicii teritoriale din cadrul instituției Anticorupție.
Printre principalele observații făcute de Crin Bologa se numără deficitul mare de procurori (47 față de schemă) cauzat de legile Justiției modificate în 2018 de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, dar deopotrivă și creșterea numărului de dosare și inculpați comparativ cu anul precedent.
Din punct de vedere al activității serviciilor teritoriale, Constanța înregistrează cea mai bună activitate al șaptelea an consecutiv, urmată de Oradea, Timișoara și Craiova, iar Pitești, Mureș și Suceava înregistrează cele mai slabe activități.
DNA a subliniat că activitatea instituției a fost afectată semnificativ de pandemia COVID-19, atât din cauza infectărilor angajaților, cât și din cauza actelor de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
Din punct de vedere al prejudiciilor calculate de procurorii Anticorupție, acestea se ridică la 8.164 milioane de lei (adică aproximativ 1,6 miliarde euro) din care, în cursul anchetei penale s-au recuperat doar 209 milioane lei.
Sinteza raportului de activitate al DNA
În pofida unei situații extrem de dificile cauzate de pandemia de COVID-19, activitatea Direcției Naționale Anticorupție în anul 2021, s-a îmbunătățit la cei mai mulți indicatori statistici față de anul precedent: mai multe dosare și mai mulți inculpați trimiși în judecată, mai multe persoane cu funcții publice înalte deferite justiției, mai multe sesizări primite despre posibile fapte de corupție, în timp ce ponderea achitărilor a scăzut, iar stocul de dosare s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze privind fapte de corupție și asimilate celor de corupție al căror prejudiciu estimat este de 8.164 milioane lei, din care, în cursul anchetei penale s-a recuperat deja suma de 209 milioane lei.
Constatări
Mai multe sesizări primite de la cetățeni, de la persoane juridice sau instituții publice (2139 cu 15% mai mult față de anul trecut), ceea ce denotă creșterea încrederii cetățenilor.
Mai multe dosare și o creștere substanțială a inculpaților trimiși în judecată (730 de inculpați adică o creștere de 44,5% față de anul precedent).
Mai multe persoane cu funcții de conducere, control și demnități publice trimise în judecată, între care 18 demnitari (șapte parlamentari, din care un președinte al Camerei Deputaților, doi miniștri și un fost prim-ministru, trei secretari și un subsecretar de stat, un prefect, doi președinți și un vicepreședinte de Consiliu Județean), ceea ce arată concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței Direcției Naționale Anticorupție.
Creșterea numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv (40 de inculpați față de 29 de inculpați arestați în anul anterior).
Mai multe infracțiuni de luare și dare de mită, abuz în serviciu și infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE pentru care s-a dispus trimiterea în judecată (în cazul infracțiunilor de luare și dare de mită s-a depășit dublul infracțiunilor din anul 2020, iar la cele privind fraudarea fondurilor europene numărul infracțiunilor trimise spre judecare a ajuns la 235)
Scăderea numărului de achitări raportat la numărul trimiterilor în judecată și raportat la totalul inculpaților judecați în anul 2021, achitări dispuse pe alte temeiuri decât lipsa de pericol social concret și deciziile Curții Constituționale cu efect de dezincriminare
Mai puține cauze rămase nesoluționate la finalul anului
Recuperarea prejudiciilor rezultate din comiterea infracțiunilor a reprezentat o componentă esențială.
În cursul anului 2021, s-a dispus luarea de măsuri asigurătorii, până la concurența sumei totale de peste 632 milioane lei în cauzele care au fost soluționate prin trimitere în judecată.
De asemenea, instanțele de judecată au pronunțat 255 de hotărâri privind 427 inculpați condamnați.
Riscuri și vulnerabilități importante în activitatea Direcției Naționale Anticorupție.
Deficitul de procurori persista la finele anului 2021 (47 față de schema prevăzută), ca efect al menținerii condițiilor de vechime introduse în anul 2018 prin modificarea legilor justiției.
Pandemia de COVID-19 a afectat activitatea operativă (91 de cazuri de îmbolnăviri sau contacte directe ale unor persoane infectate, cu măsuri de izolare sau carantină pe diferite durate de timp). Totodată au fost acte de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.).
Crearea de practică neunitară și pierderea din competența D.N.A. a unor cauze, prin imposibilitatea continuării investigațiilor în cauzele disjunse.
Alte considerații
În cursul anului 2021 a continuat înregistrarea și soluționarea dosarelor având ca obiect infracțiuni de competența Direcției Naționale Anticorupție în legătură cu pandemia de COVID-19.
Astfel, din cele 175 de dosare înregistrate de la data declarării stării de urgență (respectiv din 16.03.2020) la data de 31.12.2021 mai erau în lucru 89 de dosare penale având acest obiect. În anul 2021 au fost soluționate 27 de dosare, din care în 7 dosare privind 19 inculpați s-a dispus sesizarea instanțelor de judecată prin 3 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Prezentarea Raportului de activitate al Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2021, de către procurorul șef, domnul Crin Bologa, a avut loc la sediul instituției, în ziua de 24 februarie 2022, ora 11:00, cu respectarea recomandărilor de sănătate publică în contextul epidemiologic actual.
La prezentare au participat ministrul Justiției Cătălin Predoiu și reprezentanți ai sistemului judiciar: procurorul general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J.) Gabriela Scutea, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (C.S.M.) Nicolae-Andrei Solomon, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii procurorii Cristian Mihai Ban, Florin Deac și Tatiana Toader. De asemenea, au mai fost prezenți reprezentanți ai conducerii Direcției Naționale Anticorupție, procurorii șefi de secție și servicii, iar prin sistem de video-conferință intern, procurorii șefi ai serviciilor teritoriale, precum și toți procurorii instituției din structura centrală și din teritoriu.
În aceeași zi Raportul anual de activitate a fost prezentat reprezentanților mass media în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la ora 15:00.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
