- Trei din cele patru vapoare care asigură alimentarea cu combustibil a navelor în Portul Constanța sunt deținute de firme rusești, conform informațiilor furnizate de conducerea portului pentru Info Sud-Est și G4Media.
- Una dintre companii face parte din grupul Gazprom Neft, pus sub sancțiuni de Uniunea Europeană și Statele Unite după izbucnirea războiului în Ucraina. Occidentul a stabilit, în 15 martie, că Gazprom Neft intră sub sancțiuni economice, dar a permis în continuare importul de petrol de la gigantul rus, implicit și serviciile navelor de bunkeraj.
- Luni seară, însă, liderii UE au decis un nou pachet de sancțiuni pentru Kremlin, cea mai importantă fiind embargoul progresiv privind importurile de petrol rusesc pe mare. În acest context, nu se știe cum vor fi alimentate în viitor navele care ajung în Portul Constanța.
În Portul Constanța există nouă firme care dețin licență pentru servicii de bunkeraj (furnizarea și transportul de combustibil pentru alimentarea navelor, n.red.), conform unui răspuns transmis la solicitarea Info Sud-Est de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC): CMI Oil Consult, Gazpromneft Marine Bunker Balkan, Island Petroleum, Romar Oil, OMV Petrom, Cassol Ro, Bunker Trade Logistics, Oil Terminal, Logitex Constanța.
Aceste nouă societăți prestează servicii de bunkeraj prin intermediul a patru nave care au dreptul să transporte combustibilul către vapoarele din Portul Constanța. Trei dintre cele patru nave sunt deținute de companii rusești:
· Bellona – deținută de Lukoil – Marine Bunker;
· Almathia – deținută de Petronav Shipmanagement;
· Deltaoil – deținută de Balkan Marine Bunker Assets;
· Unicom 3 – Gazpromneft Marine Bunker Balkan S.A.
În contextul semi-monopolului pe care companiile rusești îl dețin asupra navelor de bunkeraj din Portul Constanța și al noului pachet de sancțiuni anunțat de Uniunea Europeană, care include și embargo asupra importului de petrol rusesc pe mare, Portul Constanța s-ar putea confrunta cu o situație dificilă, greu de gestionat, dacă rușii și-ar întrerupe activitatea, au explicat sursele Info Sud-Est.
Practic, ar crește foarte mult timpii de așteptare pentru alimentarea cu combustibil a unei nave, ceea ce ar duce la o blocare a Portului Constanța și la întârzieri semnificative a transporturilor, au mai adăugat specialiștii consultați.
Problemele nu ar fi cauzate de lipsa combustibilului, ci de lipsa navelor de bunkeraj, specializate în transportul combustibilului, susțin sursele Info Sud-Est.
Conform legislației în vigoare, Statul român nu ar putea interveni în momentul de față în cazul necesității deblocării situației pentru a asigura bunkerajul, dat fiind că serviciile de alimentare sunt exclusiv private, mai explică acestea:
- ”Combustibil avem, dar unde găsești nave? Firmele respective (cele 9 care au licență de alimentare cu combustibil în Portul Constanța, n.red.) fac bunkerajul prin intermediul celor patru nave, din care trei sunt rusești. Dacă navele rusești refuză să mai aprovizioneze vapoarele va fi foarte dificil. Nu s-ar debloca ușor situația, nu ai unde să găsești peste noapte sau în câteva zile nave specializate pe bunkeraj. Nici nu avem protocoale de urgență cu alte porturi. Avem combustibil, da, dar unde găsești navele de care ai nevoie? Poate la turci. Este o piață privată, Statul nu poate interveni în reglementarea acestei situații. Nici Ministerul Transporturilor, nicio instituție nu poate interveni”, au adăugat pentru Info Sud-Est surse din Portul Constanța.
Cine deține bunkerajul în Portul Constanța
Lukoil Marine Bunker este o companie înregistrată în cartierul Basmanny, din Moscova, conform informațiilor deținute de Serviciul federal rus de Impozite, și este parte a gigantului rus Lukoil.
Balkan Marine Bunker Assets este deținută de GPN Foreign Assets Management, companie înregistrată în Sankt Petersburg, la aceeași adresă cu GPN Proiect LTD, companie care deține acțiuni și la Gazpromneft Marine Bunker Balkan, care face de asemenea bunkeraj în Portul Constanța. Ambele GPN sunt reprezentate de directorul general Vasilyevna Alla Krymova.
Gazpromneft Marine Bunker Balkan S.A. este deținută de companiile Gazpromneft Marine Bunker (99,9%) și GPN Proiect LTD (0,01%), și ele înregistrate în Sankt Petersburg.
Aleksei Aleksandrovici Medvedev este directorul general al Gazpromneft Marine Bunker, parte a consorțiului Gazprom Neft, care se află sub sancțiunile UE și ale SUA, în urma invaziei Ucrainei.
Într-un interviu din iulie 2020, acordat pentru revista rusă ”Flota Marină”, Medvedev declara că Gazpromneft Marine Bunker a fost înființată în 2007 pentru servicii de bunkeraj ale Gazprom Neft. La sfârșitul anului 2019, vânzările totale de combustibili marini de către Gazpromneft Marine Bunker au atins 3 milioane de tone, explica Medvedev.
Acesta sublinia că Gazpromneft Marine Bunker are peste 200 de clienți ”în toate porturile naționale cheie”, amintind de porturile Tallin (Estonia) și Constanța. Combustibilul pe care îl vinde compania rusă este produs la rafinăriile Gazprom Neft din Moscova și Omsk, conform declarațiilor lui Medvedev.
Peste 600 de nave alimentează anual în Portul Constanța
Într-un răspuns pentru Info Sud-Est, Biroul Vamal de Frontieră Constanța a transmis că, în ultimii 5 ani, aproape 3000 de nave au alimentat cu combustibil în Portul Constanța:
· 2018 – 665 nave;
· 2019 – 687 nave;
· 2020 – 667 nave;
· 2021 – 614 nave;
· 2022 – 155 nave (1 ianuarie – 30 aprilie).
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și Florin Goidea, șeful Portului Constanța, nu au transmis un punct de vedere până la publicarea acestui articol.
Context:
De la începutul invaziei Rusiei, în 24 februarie, și de la blocada nordului Mării Negre instituită de Kremlin, Portul Constanța a devenit un hub important pentru exporturile de cereale ucrainene și un punct strategic în Marea Neagră.
“Portul Constanța a devenit cel mai important port la Marea Neagră!”, transmitea la mijlocul lunii aprilie Sorin Grindeanu, ministrul român al Transporturilor.
Guvernul României a alocat, în aceeași perioadă, 200 de milioane de lei pentru operaţionalizarea infrastructurii de transport feroviar din Portul Constanţa, pentru a putea crește în scurt timp capacitatea de operare din port, ținând cont că în lunile iulie-august, Portul se va confrunta cu o perioadă critică, fiind așteptate noile recolte de cereale ale fermierilor români.
Doar în primele trei luni ale anului, traficul de mărfuri din Portul Constanța a crescut cu 11%.
UPDATE Comunicatul oficial al Portului Constanța:
În Portul Constanţa, în acest moment, din cele trei barje licențiate pentru efectuarea serviciului de aprovizionare combustibili la nave (bunkeraj), doar două mai efectuează acest serviciu, iar cea de-a treia şi-a încetat activitatea acum câteva luni, atunci când a fost instituit embargoul împotriva navelor ruseşti.
Cele două barje pot efectua aprovizionarea navelor cu combustibili în rada Portului Constanţa (în afara portului).
În prezent, în Portul Constanţa sunt licenţiate nouă companii pentru aprovizionarea cu combustibili şi ulei la nave. Firmele licenţiate pot alimenta navele la cheu cu ajutorul cisternelor, cu motorină, iar Oil Terminal poate alimenta prin conducte şi cu păcură.
Având în vedere că Portul Constanţa nu reprezintă un punct nodal central de aprovizionare cu combustibili pe rutele navelor, considerăm că nu vor fi blocaje în acest sens, în situaţia dată.
Un punct nodal de aprovizionare a navelor cu combustibili (aşa cum sunt Porturile Istanbul din Turcia sau Pireu din Grecia) aprovizionează zilnic zeci sau sute de nave, în timp ce în Portul Constanţa sunt alimentate, în medie, 600 de nave pe an.
Aşadar, în contextul noilor sancţiuni stabilite de statele UE la începutul acestei săptămâni, apreciem că aprovizionarea cu combustibili la nave în Portul Constanţa nu poate fi afectată şi se va desfăşura în continuare în condiţii optime.
Aprovizionarea cu combustibili a navelor (serviciul de bunkeraj) în Portul Constanţa este un serviciu economic realizat exclusiv de operatori privaţi, iar statul român, prin CN Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, nu are calitatea de a efectua acest serviciu.
A contribuit Attila Biro (OCCRP)
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
