ISE: Cunoașteți starea Sinagogii din Constanța? Care este proiectul de viitor pentru Sinagogă? (va fi reabilitată și transformată în lăcaș de cult sau va fi demolată și terenul va fi folosit pentru un proiect imobiliar?)
Aurel Vainer: Cunoaştem starea Sinagogii din Constanţa. Din păcate, ne întristează mult şi ne dă griji mari pentru a găsi soluţii de reabilitare şi nu de demolare sau de vânzare a terenului pentru un proiect imobiliar. Precizez, însă, că reabilitarea, practic, reconstruirea acestui Lăcaş de Cult Mozaic rămas singular în capitala Dobrogei implică parcurgerea unor etape, în care esenţialul îl constituie obţinerea resurselor financiare necesare. Când mă gândesc la etape am în vedere ca un prim pas efectuarea unei expertize tehnice de constatare şi diagnostic. Suntem pe cale de a porni această activitate de expertizare tehnică, pentru care am identificat executantul potenţial urmând să asigurăm finanţarea necesară. Este vorba de o etapă care nu necesită mult timp, iar de îndată ce vom avea rezultatele, organul de conducere al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România va decide asupra a ceea ce avem de făcut în continuare.
ISE: Deși este o clădire mai veche de un secol, Sinagoga din Constanța nu este nici monument istoric, nici nu a fost trecută în patrimoniul statului. Aveți vreo explicație pentru această situație?
A.V.: Situaţia de fapt arată că Sinagoga din Constanţa nu este monument istoric, probabil din considerente de criterii care ar fi trebuit să le îndeplinească. Noi considerăm, de principiu, că toate lăcaşurile de cult existente în prezent în România aparţin patrimoniului naţional, cu sau fără clasificare adecvată. Precizăm că potrivit legislaţiei în vigoare toate sinagogile din România, ca şi cimitirele evreieşti, se află de drept, în proprietatea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic. Niciodată în România Lăcaşurile de Cult evreieşti nu au trecut în patrimoniul statului. Excepţie o fac sinagogile care au fost demolate de regimul comunist.
ISE: Ați primit semnale din partea administrației locale din Constanța că v-ar putea sprijini în reabilitarea Sinagogii?
A.V.: Deşi am avut convorbiri pe tema refacerii Sinagogii din Constanţa cu primarul municipiului dl. Radu Mazăre şi cu IPS Episcopul Teodosie, am primit numai încurajări, fără răspunsuri concrete, comensurabile într-un sprijin financiar. De îndată ce vom fi în posesia rezultatelor expertizei tehnice asupra Sinagogii vom întreprinde noi demersuri la autorităţile publice locale, dar şi la nivelul conducerii Cultelor Religioase din judeţul Constanţa. Sperăm ca, în faţa unui proiect concret, să obţinem sprijinul necesar din ambele direcţii.
ISE: Există o dispută între fostul și actualul președinte al Comunității Evreiești din Constanța, ale căror puncte de vedere le-am prezentat, în legătură cu Torele din Sinagoga Mare din Constanța. Mai mult, există și o plângere depusă la Poliția Constanța în ce privește acest subiect. Aveți cunoștință despre această situație? Puteți clarifica acest subiect?
A.V.: Aveţi informaţii despre o dorinţă de donaţie a două suluri de Tora către Muzeul Struma din Beersheva. Referitor la situaţia celor două suluri de Tora care figurează în inventarele Federaţiei şi au fost păstrate în ultima vreme de dl. Prof. Carol Friedman, până nu demult preşedinte al Comunităţii, am făcut cunoscut domniei sale că nu putem accepta, în nici un fel, transferul acestor suluri de Tora către Muzeul Struma din oraşul israelian Beersheva.
ISE: În 1986 în Constanța a fost demolat Templul Sefard. Pe locul actual se află o parcare. Cunoașteți detalii despre soarta patrimoniului aflat în Templu în momentul demolării? Ce se va întâmpla cu terenul respectiv, care aparține Comunității?
A.V.: Acest templu a fost demolat în perioada comunistă fără acordul comunităţii. Dealtfel nu deţinem nici un fel de informaţii privind modul în care a avut loc demolarea şi nici situaţia altor obiecte de patrimoniu care se aflau în Templul Sefard. Încercăm în prezent împreună cu Comitetul de Conducere al Comunităţii Evreilor din Constanţa să identificăm posibilităţi de valorificare a acestui teren, fără a pierde din vedere că în acest loc a funcţionat Templul Sefard.
ISE: Cunoașteți starea de distrugere în care se află fostul sediu al Comunității Evreiești din Constanța, aflat pe strada Sarmisegetuza nr. 40? Este o clădire care aparține comunității din 1928, iar astăzi se află în proprietatea Fundației Caritatea. Există interese imobiliare străine comunității în ceea ce privește această clădire?
A.V.: În privinţa fostului sediu al Comunităţii Evreilor din Constanţa, situat pe str. Sarmisegetuza nr. 40, doresc să precizez că se află în proprietatea Fundaţiei Caritatea, înfiinţată în anul 1997, potrivit acordului încheiat, la vremea aceea, între Conducerea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi Organizaţia Mondială pentru Restituirea Bunurilor Evreieşti (WJRO) cu sediul în SUA. Din câte cunosc aţi primit răspuns pe această temă de la directorul general executiv al Fundaţiei.
ISE: Investițiile israeliene în municipiul Constanța sunt considerabile. Au existat discuții privind posibilitatea reabilitării clădirilor din patrimoniul Comunității cu sprijinul acestora?
A.V.: Nu mă pot pronunţa cu privire la dimensiunile investiţiilor israeliene în Constanţa. Demersurile noastre sporadice cu investitorii în cauză nu au dus la rezultate concrete în privinţa refacerii Sinagogii din Constanţa. Atunci când vom ajunge la unele concluzii privind reconstruirea Sinagogii şi la modalităţile de a obţine suportul logistic şi financiar necesar vom recurge şi la demersuri pentru obţinerea de sprijin din partea investitorilor israelieni din Constanţa.
ISE: De ce credeți că întregul patrimoniu al Comunității Evreiești din Constanța fie este distrus, fie se află într-o stare avansată de degradare?
A.V.: Nu pot face aprecieri referitoare la situaţia de facto a patrimoniului evreiesc din Constanţa. Evident explicaţii multiple există, printre care şi faptul că numărul evreilor din Constanţa şi implicit a membrilor comunităţii s-a diminuat considerabil în ultimii ani.
ISE: Ați făcut cunoscută situația Sinagogii și a celorlalte clădiri degradate din patrimoniul Comunității Evreiești din Constanța către forurile evreiești mondiale, care ar fi putut găsi soluții de reabilitare?
A.V.: Desigur am informat şi am recurs la foruri evreieşti din Europa şi SUA privind nevoile noastre financiare foarte mari pentru a putea prezerva şi reabilita lăcaşurile de cult şi cimitirele evreieşti din România. Oricum Fundaţia Caritatea reprezintă un punct de sprijin esenţial. Din păcate resursele de sponsorizare ale acesteia sunt mult prea mici faţă de nevoile Comunităţilor Evreieşti din România.
Amintesc în acest sens faptul că avem în proprietate 87 de sinagogi şi 827 cimitire situate în cele mai diverse colţuri ale României.
ISE: Credeți că există viitor pentru comunitatea evreiască din Dobrogea? Ce rămâne după aproape două secole de conviețuire?
A.V.: Tot mai mult vorbim de viaţa comunitară evreiască din România, referindu-ne nu numai la membrii evrei ai acestei comunităţi, ci mai cu seamă la moştenirea istorică iudaică care ne-a lăsat-o în seamă. Cei aproximativ 7500 de membri ai Comunităţilor Evreieşti din România desfăşoară o proprie viaţă comunitară (de Asistenţă Socială şi Medicală mai cu seamă pentru supravieţuitori ai Holocaustului, educaţia populaţiei vârstnice şi tinere pentru consolidarea Identităţii Iudaice) şi desigur prezervarea, punerea în valoare şi dezvoltarea atât de importantei moşteniri istorice evreieşti din România în care operele de artă, de cultură se află pe un plan foarte important. Îmi exprim certitudinea că deşi numărul evreilor din România de astăzi este destul de redus şi cu o structură de vârstă îngrijorătoare, viaţa comunitară va continua în România timp de decenii de acum înainte.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții: