În noaptea de 14 ianuarie, rușii lipoveni sărbătoresc trecerea în Noul An, pe rit vechi. O ocazie tocmai bună pentru a deschide un dialog despre cultura, obiceiurile și statutul acestora cu reprezentanții Comunității Rușilor Lipoveni din România. Comunitatea, numeroasă și foarte importantă pentru istoria Dobrogei este condusă în județul Tulcea de Andrian Ampleev, fost viceprimar al municipiului și invitatul nostru din această ediție.
ISE: Rușii lipoveni reprezintă o comunitate cu o natalitate în creștere, cu potențial de dezvoltare? Sau, dimpotrivă, comunitatea scade din punct de vedere numeric, de la an la an? Cum poate fi împiedicată dispariția comunității rușilor lipoveni și conservarea obiceiurilor, datinilor și tradițiilor acesteia?
Andrian Ampleev: La nivelul național s-a constatat o scădere a natalității. În acest context, se înscrie și comunitatea noastră. Reducerea numerică s-a manifestat în două moduri: printr-un dezechilibru între nașteri și decese, cât și prin migrarea unui număr important de ruși lipoveni în străinătate, în special, în Spania, Italia, care n-au mai fost cuprinși în datele recensământului din 2011. Fenomenul nu este atât de îngrijitor, pentru că membrii comunității ce trăiesc actualmente în străinătate păstrează strânsa legătură cu comunitățile de unde au plecat, considerându-se în continuare membri ai acestora. În cele două țări (Italia, Spania) unde migrația este mai importantă numeric, au fost constituite filiale ale CRL, înființindu-se pe lângă acestea ansambluri folclorice de cântece și dansuri, care promovează tradițiile și obiceiurile rușilor lipoveni, iar Mitropolia de Rit Vechi a înființat câteva parohii, ca în Torino și Amoriebeta, la care slujesc preoții parohi trimiși de Mitropolia din România.
ISE: Cât de importantă este relația pe care o comunitate minoritară o dezvoltă cu administrația locală? Care este relația CRLR, filiala Tulcea, cu Primăria Tulcea?
A.A.: Majoritatea comunităților noastre din țară au relații foarte bune cu administrațiile locale, care se concretizează prin următoarele:
– acordarea în folosință gratuită a unor suprafețe de teren în vederea construirii de centre culturale;
– suntem parteneri activi ai administrației locale în diverse proiecte cultural-artistice și religioase desfășurate la nivelul localităților;
– sprijin financiar anual acordat lăcașelor de cult pentru reparații și întreținere.
La nivelul Municipiului Tulcea, în ultimii 12 ani, s-a dezvoltat o relație de prietenie, încredere și res-pect între autoritatea locală și comunitatea noastră. În sprijinul celor afirmate, precizăm că prin Hotărârea de Consiliu Local nr.293 din 30 oct. 2006 ne-a fost acordată o suprafață de 500 mp în centrul istoric al orașului, unde, cu sprijinul financiar al CRLR, s-a construit un modern centru cultural multifuncțional. Calitățile arhitectonice și funcționale ale edificiului au fost recunoscute de Ordinul Arhitecților din România, filiala Dobrogea, prin acordarea Premiului I arhitectului care a proiectat clădirea pentru cea mai frumoasă instituție publică construită în Dobrogea în perioada 2009-2011. Datorită acestui fapt, Centrul Cultural al CRL a fost inclus în Ghidul Turistic al Municipiului Tulcea.
Primăria Tulcea, prin prezența d-lui Primar dr. ing. Constantin Hogea, a fost și este în permanență alături de comunitate la toate manifestările ei culturale și religioase.
ISE: Sunt minoritățile, prin reprezentanții lor din Parlament, folosite ca un instrument în lupta politică dintre Opoziție și Putere? (Pornind de la faptul că minoritățile au reprezentat, de multe ori, factorul decisiv în Parlament)
A.A.: Considerăm că reprezentantul nostru în Parlament, d-l Deputat Miron Ignat, are ca principal scop al activității sale parlamentare apărarea intereselor comunității noastre, urmărind stabilitatea politică a țării.
ISE: Cum comentați faptul că noul președinte al României a fost ales din rândul unei comunități minoritare? Ce demonstrează acest lucru, din punctul dumneavoastră de vedere?
A.A.: Acest lucru a dovedit că România a devenit o democrație autentică care își merită pe deplin locul în cadrul statelor moderne și civilizate din U.E.
ISE: Care sunt principalele activități ale CRLR, filiala Tulcea, care au devenit tradiții de-a lungul anilor? Ce tradiții, obiceiuri și evenimente sunt organizate în localitățile unde majoritari sunt rușii lipoveni?
A.A.: După cum se știe, rușii lipoveni sunt staroveri și își serbează Crăciunul pe 7 ianuarie. Anul acesta, ca în fiecare an, membrii comunității noastre au întâmpinat sărbătoarea Nașterii Domnului în cele trei bi-serici din Municipiul Tulcea, iar copiii, care învață slavona în cadrul școlii de duminică ce funcționează pe lângă biserică, după liturghie, au colindat pe la casele rușilor lipoveni, (singurul colind ce se păstreză din strămoși, colind religios), vestind Nașterea Mântuitorului.
Având în vedere că suntem în preajma Anului Nou pe rit vechi, în cadrul Centrului Cultural s-a organizat Sărbătoarea Pomului de Iarnă la care DED MOROZ însoțit de alaiul său de Snegurociki (Prințesele zăpezii) a împărțit daruri la toți cei 170 de elevi ce studiază limba rusă maternă în școlile și liceele din Municipiul Tulcea, daruri ce au fost asigurate de CRLR prin generozitatea d-lui Deputat Miron Ignat.
O altă sărbătoare specifică rușilor lipoveni, ce vestește și sosirea primăverii, este Maslenița, săptămâna brânzei înaintea intrării în Postul Mare al Paștelui. Fiecare zi are o semnificație aparte, când se întâlnesc, în special, rudele între ele, servind specialități culinare tradiționale pe bază de brânză, lapte și ouă: pirajki, vareniki, blinî, kașnik și diverse sortimente pa bază de pește. Săptămâna se încheie cu Duminica Iertării, cînd toți cer iertare unul altuia pentru a intra cu sufletul împăcat și iertat în post.
Pentru rușii lipoveni cea mai mare sărbătoare religioasă este Paștele. Ca o particularitate a etniei noaste, postul se ține cu strictețe de marea majoritate a rușilor lipoveni și se încheie în dimineața duminicii pascale după sfințirea ouălelor și a cozonacilor.
Sunt multe activități organizate de Primăria Tulcea la care participăm și noi și care au devenit tradiții locale:
– Europa în miniatură, 9 mai, Săptămâna Filmului Interetnic, ultima săptămâna din luna iulie, Zilele Municipiului Tulcea – stand expozițional în cadrul Târgului Meșteșugarilor Populari 11-15 august, Festivalul ROWMANIA, 1-3 septembrie, Ziua Dobrogei, 14 noiembrie, Ziua Minorităților Naționale, 18 decembrie.
De asemenea, comunitatea noastră este invitată la multiple acțiuni culturale ce se desfășoară în comunitățile din județ cu populația majoritară ruso-lipoveană.
ISE: Care este relația CRLR cu celelalte minorități? Există activități și programe comune? Dezvoltă CRLR relații mai deosebite cu vreo comunitate anume?
A.A.: Cu celelalte minorități etnice avem strânse relații de colaborare. În cadrul Centrului Cultural al comunității noastre, care are și o componentă multietnică, se desfășoară și activități ale celorlalte comunități, precum și cele interetnice.
În centru mai sunt organizate și simpozioane, lansări de carte, expoziții.
ISE: Ce mesaj le transmiteți rușilor lipoveni cu ocazia începerii unui Nou An?
A.A.: La început de An Nou, 2015, urăm tuturor rușilor lipoveni multă sănătate, prosperitate, pace și bucurii.
Îi asigurăm pe etnicii noștri că în continuare Comunitatea Rușilor Lipoveni din Tulcea va susține și va promova păstrarea religiei, tradițiilor și obiceiurilor specifice.
Fiind cetățeni loiali patriei noastre România, care ne asigură toate condițiile pentru păstrarea identității noastre, transmitem aceleași sincere urări tuturor locuitorilor Municipiului Tulcea, indiferent de etnie.
LA MULȚI ANI!
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
