Pe 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis câștiga lupta pentru președinția României, iar subiectul „Social Media“ devenea favorit în rândul analiștilor politici și a mass- mediei românești.
La unison, toți au dat verdictul: Facebook l-a făcut pe Klaus Iohannis președintele României. Mai mult, proaspătul președinte a fost „încoronat“ ca cel mai popular, sau cel mai iubit politician din Europa, reușind să strângă peste un milion de like-uri pe rețeaua de socializare.
Însă noua funcție a lui Klaus Iohannis, aceea de șef al statului român, nu i-a schimbat acestuia percepțiile în ceea ce privește comunicarea cu publicul.
Deși rețeaua de socializare Facebook poate fi o alternativă bună pentru ca președintele să poată ține contactul cu electoratul, Klaus Iohannis a făcut din acest canal de socializare principalul mod de a se adresa românilor, lucru nemaiîntâlnit în alte cancelarii prezidențiale.
Aceeași abordare în ceea ce privește rețeaua de socializare a avut-o și purtătorul de cuvânt prezidențial, Tatiana Niculescu Bran. Însă aceasta a înțeles că funcția pe care o are o obligă să adopte altă ținută, declarând pentru evz.ro: „Purtătorul de cuvânt este ființă a intervalului, cum ar zice Andrei Pleșu. Golit de sine, el poartă mesajul altuia către alții. Existența lui se apropie de cea a unui traducător aproape anonim. Misiunea lui e de mediator între lumi care vor să se cunoască și să comunice. Singurătatea lui e aceea a unui rătăcitor deopotrivă lăudat și hulit în piețele publice. Datoria lui e să vorbească, dar certitudinea lui e tăcerea. Prieteniile îi sunt fără număr. Prietenii, rari. Un contemplativ care prețuiește acțiunea“.
Astfel, Tatiana Niculescu Bran a renunțat la părerile personale și la declarații subiective și a început, de puțin timp, să posteze și să transmită doar mesaje oficiale de la Cotroceni, un lucru de altfel firesc.
În ceea ce îl privește pe Klaus Iohannis, acesta trebuie să înțeleagă că diferența dintre un comunicat oficial și o postare pe rețelele de socializare este una foarte mare. Acest lucru nu exclude ca președintele să informeze românii pe Facebook cu privire la acțiunile sale, să comenteze sau să transmită păreri referitoare la diverse subiecte pe rețelele de socializare. Însă acest mod de comunicare trebuie să fie secundar și să vină în completarea clasicelor comunicate de presă, apariții publice sau prezențe în emisiuni televizate.
Dacă nu ar fi așa, ar însemna ca președintele României să realizeze corespondența oficială cu cancelariile prezidențiale ale lumii tot pe Facebook. Și este greu de crezut că Angela Merkel ar răspunde unui comment cu un like.
În ceea ce privește începutul de mandat al președintelui, putem puncta două evenimente care l-au scos pe Klaus Iohannis șifonat și criticat de presa din România.
În primul rând, decorarea lui Octav Bjoza, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, cu Ordinul Naţional Steaua României a stârnit polemici în rândul opiniei publice.
Evenimentul a provocat criticile Centrului pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România, care au acuzat participarea lui Octav Bjoza, în 2009, la o ceremonie închinată „martirilor legionari” la Râşnov.
La acel eveniment, Octav Bjoza declara că a avut multe de învățat de la legionari.
Ulterior, Octav Bjoza declara: „Nu sunt legionar, nu am fost şi e prea târziu să mai devin, dar norocul meu a fost ca la vârsta de 19 ani să fiu educat în temniţele comuniste de unii dintre ei. Mi-au marcat tot restul vieţii, de la ei am învăţat pentru totdeauna că nimic, fiule, nu se poate realiza fără morală, nici în familie, nici în economie, nici în politică, nici în ţară. Şi mai e ceva, băiatule, fără credinţă nimic nu se va putea rea-liza. Tot ei mi-au atras atenţia că neamul românesc e bântuit de trădători, de vânzători de ţară şi au avut dreptate şi din cauza asta îi voi purta în mintea şi în sufletul meu câte zile voi avea“.
Deși președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România a negat faptul că ar fi fost legionar, acest scandal iscat în urma decorării sale afectează imaginea președintelui Klaus Iohannis și poate fi catalogat ca o primă gafă a mandatului său de președinte, mai ales că aceasta a fost prima decorare pe care Iohannis a făcut-o din scaunul de la Cotroceni.
Un al doilea moment important al începutului de mandat prezidențial a fost participarea lui Klaus Iohannis la prima şedinţă din 2015 a Consiliului Superior al Magistraturii.
La această ședință pe care Klaus Iohannis a prezidat-o, acesta a vorbit despre viziunea sa asupra rolului și misiunii pe care o au magistrații.
O viziune care nu a fost apreciată în totalitatea ei de mass media și opinia publică, ba mai mult, o vi-ziune care i-a adus lui Klaus Ioha-nnis critici dure în primele zile ale lui 2015.
Pe lângă declarații conform cărora „CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă“, „Justiția este una din cele trei puteri ale statului, nu o supraputere“ sau „între membrii CSAT ar trebui să se regăsească și procurorul general“, Klaus Iohannis a afirmat că „Justiția nu trebuie etalată sub aspect de exotism mediatic“.
Acest lucru a indignat marea majoritate a mass-mediei și a bucurat politicienii certați cu legea, cum ar fi președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu.
Criticat dur de jurnaliști atât pentru faptul că ar dori să „pună botniță presei“, dar și pentru faptul că a dat apă la moară celor care au de-a face cu Justiția, Klaus Iohannis stârnește, pentru a doua oară în interval de mai puțin de 20 de zile, o polemică ce scindează opinia publică în două.
Pentru un președinte cu 1,4 mi-lioane de like-uri pe Facebook, anul 2015 a început pentru Iohannis într-o notă îndoielnică.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
