Curtea Penală Internațională a emis la 17 martie 2023 un mandat de arestare împotriva președintelui Rusiei, Vladimir Putin, acuzându-l de crima de război de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din teritoriile ocupate ucrainene în Federația Rusă. „Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022”, se scrie în documentul oficial emis de instanța internațională.
Din acest moment, oricare din cele 123 de state care recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale poate aduce la îndeplinire acest mandat.
Ce este Curtea Penală Internațională?
Curtea Penală Internațională a apărut ca urmare a documentului încheiat la Roma, la 17 iulie 1998, prin care se instituia un tribunal care să judece patru dintre crimele principale comise asupra populației civile prinse într-un conflict militar: genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crime de agresiune. Curtea a început să funcționeze la 1 iulie 2002, având sediul la Haga, în Olanda. Printre cele 123 de state semnatare nu se regăsesc, însă, SUA, Rusia sau Ucraina deși aceasta din urmă a recunoscut jurisdicția Curții pe teritoriul ei. Federația Rusă a semnat Statutul de la Roma, documentul care a înființat Curtea, în 2000, fără să îl ratifice. După 2014, însă, în urma presiunilor internaționale legate de agresiunea și ocuparea de teritorii ucrainene (Crimeea și părți din Donbas), Kremlinul a anunțat că nu mai recunoaște instituția iar în 2016 și-a retras în mod oficial semnătura. SUA au semnat documentul, în 1998, prin președintele Bill Clinton, dar acesta nu a trimis spre ratificare, în Senat, acest proiect. În timpul mandatelor președintelui George W. Bush jr. (2001- 2009), SUA au renunțat la ideea participării în cadrul Curții Penale Internaționale, majoritatea politică insistând asupra faptului că cetățenii americani nu ar dobândi protecția juridică necesară în cazul în care ar fi anchetați pentru acțiunile SUA în diverse regiuni ale lumii. De atunci, niciunul dintre președinții SUA nu au mai avut inițiativă în legătură cu admiterea SUA la Curtea Penală Internațională.
Cum poate ajunge Vladimir Putin în fața Curții Penale Internaționale?
Curtea Penală Internațională judecă persoane, de regulă lideri politici și militari, care au avut puterea de decizie și responsabilitatea unor acțiuni care contravin legii. De asemenea, nicio persoană nu poate fi judecată în lipsă, ceea ce presupune prezența fizică a liderului anchetat în toate procedurile juridice.
La Curte se poate ajunge procedural prin doar două moduri. Unul dintre ele presupune dezbaterea și votul favorabil în cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite. Federația Rusă, însă, este membru permanent al Consiliului (alături de SUA, Franța, Marea Britanie și R.P. Chineză) și are drept de veto asupra oricărei inițiative. Un al doilea mod, asumat de Curtea Penală Internațională, este acela prin care demersul poate fi inițiat de un guvern național. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ajuns la judecata Curții în urma unei acțiuni comune a 39 de guverne, majoritatea europene, între care se află și cel al României.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, are în acest moment puține șanse de a fi judecat la Haga deoarece nu sunt indicii că Moscova ar fi de acord cu documentul emis de Curtea Penală Internațională la 17 martie 2023. Purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale de la Kremlin, Dmitri Peskov, a declarat că „este o decizie revoltătoare și inacceptabilă. Rusia nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe și, în consecință, orice decizie de acest tip este nulă și lipsită de conținut din punct de vedere juridic”. Și purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reiterat că „deciziile Curții Penale Internaționale sunt lipsite de sens pentru țara noastră, nu au nicio semnificație, nici măcar din punct de vedere juridic”.
Sunt trei modalități generale prin care șeful statului rus poate fi adus în fața Curții. Prima, cea care a fost utilizată în cazul președintelui Sudanului, este aceea ca guvernul de la Moscova să îl predea Curții Penale Internaționale. La Haga, Vladimir Putin ar rămâne în arest până la pronunțare. O a doua situație care poate fi luată în calcul este la fel de improbabilă, aceea de a fi extras de pe teritoriul Federației Ruse de forțe militare sau ostile și predat Curții, caz care a funcționat în statul african Côte d’Ivoire. În fine, o a treia cale prin care președintele Vladimir Putin poate fi arestat și predat Curții se poate desfășura în timpul unei vizite pe teritoriul unuia dintre cele 123 de state care au semnat Statutul de la Roma și care sunt parte a Curții Penale Internaționale. Prima vizită a președintelui Putin într-o astfel de țară s-ar putea desfășura în luna august, în Africa de Sud, la reuniunea la nivel înalt a BRICS (o asociație de state care reunește Rusia, Brazilia, India, R.P.Chineză, Africa de Sud) din orașul Durban.
Cine a trecut prin fața Curții Penale Internaționale și ce a pățit?
Un număr de aproape 40 de foști lideri politici și militari, majoritatea din Africa, au fost anchetați de Curtea Penală Internațională după 2002.
De data aceasta, investigația privind Ucraina a fost deschisă la 2 martie 2022 și se concentrează pe presupuse infracțiuni comise pe teritoriul Ucrainei începând cu anul 2013. Atunci, fostul președinte Viktor Ianukovici (2010-2014) a blocat semnarea Acordului de Asociere între Ucraina și Uniunea Europeană, provocând declanșarea protestelor masive la Kiev și în alte orașe. Fuga președintelui Ianukovici în Rusia, la începutul anului 2014, a condus în februarie-martie 2014 la ocuparea și anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea și a unor regiuni din Donbas, Estul Ucrainei, situate la frontiera dintre cele două state.
Singurul președinte în funcție care a fost acuzat oficial de Curtea Penală Internațională a fost cel al Sudanului, Omar Hassan Ahmad al-Bashir, care a condus statul african între 1989 și 2019. La 4 martie 2009, o cameră preliminară a Curții a emis un mandat de acuzare împotriva președintelui Sudanului pentru genocid în regiunea Darfur. Lui Omar al-Bashir i-au fost aduse acuzații de crime, exterminări, transfer forțat de populație, torturi, jafuri și violuri. În regiunea sudaneză Darfur, începând cu 2003, au avut loc crime și strămutări forțate de populație, în cadrul unui război civil purtat de autoritățile centrale de la Khartoum cu grupurile etnice Fur, Masalit și Zaghawa. Peste 300.000 de morți, mai bine de 2,5 milioane de strămutați, jafuri și violuri au fost consemnate în perioada în care trupele președintelui Sudanului au acționat în Darfur. Abia la 11 februarie 2020, după ce Omar al-Bashir a fost răsturnat de la putere (2019), arestat și condamnat pentru corupție, guvernul Sudanului a fost de acord, verbal, ca fostul președinte să fie adus în fața Curții. La 11 august 2021, în mod oficial, Consiliul de Miniștri al Sudanului a anunțat, prin vocea ministrului de Externe, Mariam al-Mahdi, că țara este pregătită să predea „toate persoanele căutate de Curtea Penală Internațională”. Procurorul general al Curții, Karim Khan, a obținut ca, alături de fostul președinte Omar al-Bashir, să fie predate alte două importante oficialități, cu responsabilități directe în Darfur, între care fostul ministru al Apărării.
Un fost șef de stat, al Republicii Côte d’Ivoire, Koudou Laurent Gbagbo, a fost adus în fața Curții Penale Internaționale în 2016 și achitat după trei ani, în 2019. El a fost prezentat la Haga, la sfârșitul anului 2011, prin demersul noului guvern ivorian, cu ajutorul trupelor franceze cantonate în statul african. Laurent Gbagdo a fost acuzat de crime de război în contextul alegerilor prezidențiale și a fost primul fost șef de stat care s-a aflat în custodia Curții Penale Internaționale de la Haga pe parcursul procesului. În ianuarie 2019, în urma deliberărilor, Laurent Gbagbo a fost achitat și, apoi, a primit dreptul de a intra în țară.
Ce s-a întâmplat cu ceilalți șefi de state aflați în fața unor tribunale internaționale?
Unul dintre cele mai importante cazuri de fost șef de stat acuzat și judecat de un tribunal internațional a fost acela al lui Slobodan Miloșevici, fost președinte al Republicii Federale Iugoslavia și al Republicii Serbia. Împreună cu alți lideri militari și civili de la Belgrad, între care Ratko Mladici și Radovan Karadzici, președintele Slobodan Miloșevici a organizat și ordonat genocidul la adresa populației civile non-sârbe din foste teritorii ale Iugoslaviei, în special din Bosnia-Herțegovina și Kosovo în timpul războiului civil din anii 1990. Mai multe acuzații directe din partea comunității internaționale, a liderilor musulmani din fosta Iugoslavie și a vocilor societății civile din fostele republici iugoslave au condus la decizia înființării unui Tribunal Internațional pentru fosta Iugoslavie, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite.
Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie a fost înființat prin Rezoluția 827 din 25 mai 1993 a Consiliului de Securitate al ONU, caz în care Federația Rusă la acea vreme nu s-a opus. Tribunalul a funcționat până în decembrie 2017 și a condamnat majoritatea liderilor militari și politici sârbi implicați în conflict. Mai bine de 5.000 de victime ale evenimentelor din fosta Iugoslavie au depus mărturie.
După ce a pierdut alegerile prezidențiale în 2000, Slobodan Miloșevici s-a predat la 31 martie 2001 instanței internaționale iar la 28 iunie 2001, în mod oficial, guvernul de la Belgrad, condus la acea vreme de Zoran Djindjici, l-a extrădat și l-a pus la dispoziția Tribunalului Internațional. Djindjici a fost asasinat la 12 martie 2003 iar fostul președinte Slobodan Miloșevici a compărut în fața instanței, fără a avea un verdict. A decedat în 2006, în închisoarea de la Haga, înainte ca Tribunalul Internațional să ia o decizie.
Ce se va întâmpla cu Vladimir Putin: va fi extrădat judecat și condamnat?
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, va fi supus unei presiuni diplomatice și juridice internaționale fără precedent din momentul punerii sub acuzare, la 17 martie 2023.
Chiar dacă guvernul de la Moscova și liderii militari ruși nu vor recunoaște autoritatea Curții Penale Internaționale, șefului statului rus îi va fi extrem de dificil să viziteze vreunul dintre cele 123 de state semnatare ale Statului de la Roma, la care, însă, se adaugă și altele care, deși nu sunt membre, recunosc jurisdicția ei (cum este cazul SUA sau Israelului, de pildă). Contactele la nivel înalt cu aceste țări vor deveni extrem de anevoioase atâta vreme cât va exista prezumția de crime de război care va acoperi figura șefului statului rus.
De asemenea, relațiile Federației Ruse cu cele 39 de state care au semnat plângerea la Curtea Penală Internațională nu vor mai putea deveni normale o vreme foarte îndelungată, cel puțin pe durata prezenței în Kremlin a lui Vladimir Putin. Cele mai multe dintre aceste state sunt membre ale Uniunii Europene și ale NATO, alături de forțe economice și diplomatice precum Australia, Japonia, Coreea de Sud sau Noua Zeelandă. Desigur, cu aceste state vizat nu va rămâne exclusiv președintele Vladimir Putin ci întreaga conducere de la Moscova, inclusiv cea militară, ceea ce va bloca orice contact de amploare.
Deloc mai puțin important, prin punerea sub acuzare de către Curtea Penală Internațională, președintele Vladimir Putin și-a vulnerabilizat serios instrumentele interne de conducere și control. De acum, pot apărea lideri sau grupări rivale, neamenințate direct de justiția internațională sau de sancțiuni, care să dorească sporirea gradului de putere, de influență și de acaparare de resurse economice și financiare. Aceste proiecte ar putea conduce spre o debarcare a lui Vladimir Putin de la Kremlin.
Căci, istoria Rusiei este cât se poate de clară: în ultimele patru secole niciun lider nu a supraviețuit unei înfrângeri, oricâte stratageme a folosit.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
