Aproape jumătate din orașele din Constanța și 83% din comune ar dispărea dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorială a României cerută de mediul de afaceri, conform unei analize realizată de Info Sud-Est pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021.
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:
- reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
- redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
- redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
- toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Pe baza acestor proiecții, am analizat cele 70 de unități administrativ-teritoriale din județul Constanța, în funcție de locuitori și le-am încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 11 orașe din Constanța, doar 6 au mai mult de 10.000 de locuitori (82%), în timp ce din cele 59 de comune, doar 10 (17%) se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Astfel, orașele care și-ar pierde calitatea în urma reorganizării administrative sunt Eforie (aprox. 8.600 de locuitori), Hârșova (aprox. 8.700 de locuitori), Murfatlar (aprox. 9.100 de locuitori), Techirghiol (aprox. 8.000 de locuitori) și Negru Vodă (aprox. 4.600 de locuitori), care ar deveni direct sat, fiind sub pragul de 5.000 de locuitori.
În ceea ce privește comunele constănțene, cele care și-ar păstra calitatea administrativă în cazul unei reorganizări sunt 23 August, Agigea, Castelu, Cobadin, Corbu, Limanu, Mihail Kogălniceanu, Poarta Albă, Topraisar și Tuzla.
În schimb, comunele din Constanța care ar promova la statutul de oraș, fiindcă depășesc pragul de 10.000 de locuitori, sunt cele din apropierea municipiului: Valu lui Traian, cu peste 16.600 de persoane, Cumpăna, cu peste 14.700 de locuitori și Lumina, cu aproximativ 10.100 de locuitori.
Context:
La nivel național, din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Jurnalistul Cristian Pantazi a arătat într-un editorial pentru G4Media de ce este importantă reorganizarea administrativă a țării, dar și de ce este imposibilă, cel puțin până în anul 2024: lasă fără clienți marile partide de sistem și ar spulbera baronii locali.
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” mai mult pe hârtie, începând cu 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare fiind creșterea gradului de urbanizare al țării. Chiar și după urbanizarea cu pixul, România ocupa în continuare, în 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere: cu un grad de urbanizare de 54,9%, țara noastră era întrecută până și de Bulgaria.
Pe vremea când Camera Deputaților era condusă de Valer Dorneanu și Senatul de Doru Ioan Tărăcilă, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în 5 aprilie 2004. Articolul 1 spunea că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe.
În locul investițiilor masive și rapide în localitățile rurale pentru ca ele să fie relativ ”ridicate” la rangul de oraș, Guvernul Năstase, prin ministrul Administrației Octav Cozmîncă, a hotărât transformarea lor din pix, din birourile de la Palatul Victoria.
La fel s-a întâmplat cu zeci de sate care au fost transformate, peste noapte, în comune. În total, când au tras linie după perioada 2003-2004, Guvernul Năstase avea pe hârtie 40 de orașe și 221 de comune noi, deși cele mai multe dintre ele nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, de iluminat public și sistem de alimentare cu apă, străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei.
Cele mai multe comune transformate în orașe, în 2004, au fost în județele Suceava, Maramureș și Timiș. În total, era vorba de 27 de comunități rurale din județele Arad (1), Argeş (1), Constanţa (1), Dolj (2), Gorj (2), Ialomiţa (2), Maramureş (4), Olt (1), Satu Mare (1), Sibiu (1), Suceava (8) şi Timiş (3).
Citește și:
- Cum arată cel mai mic oraș din Constanța, unde preotul are ieșiri despotice în fața libertății de exprimare: Căruțe pe străzile aproape pustii, bibliotecă la parter de bloc
- Povestea comunei transformate în oraș pentru ca România să adere la UE: accesul la fonduri europene, interzis tocmai din cauza urbanizării forțate
- Comuna tulceană Sarichioi, mai mulți locuitori decât orașele Sulina și Isaccea/ Cum a evoluat populația din mediul rural al Tulcei în ultimii 10 ani (recensământ)
- Dispar comunitățile minoritare din Dobrogea: Mai puțini etnici turci, tătari, ruși-lipoveni sau romi declarați față de acum un deceniu
A contribuit Andreea Pavel
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
