Tema săptămânii: Pro și contra schimbării codului electoral. De ce vor parlamentarii votul pe liste?

INVITAȚI: Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea și Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița

Membrii Comisiei de cod electoral au decis, pe 16 februarie, de principiu, ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi, prin vot indirect, dintre membrii consiliilor şi de către aceştia.

Contactat telefonic, Puiu Hașotti, senator PNL și membru al comisiei de cod electoral, ne-a declarat că această variantă este o soluție de compromis, iar în ceea ce privește votul în plenul Parlamentului există o înțelegere politică ca legea să fie votată așa cum va ieși ea din comisie.
În urma declarațiilor făcute de fostul ministru al Culturii, Puiu Hașotti, am încercat să aflăm punctele de vedere ale membrilor principalelor formațiuni politice parlamentare.

Deși Puiu Hașotti a declarat că există o înțelegere politică legat de această schimbare legislativă, vom vedea că acest consens între politiceni se fundamentează, din păcate, pe opinii divergente.

Publicitate electorală
publicitate electorală

Dacă senatorul PSD Belacurencu ocupă o poziție neutră în această discuție, declarând că este o soluție de compromis, senatorul PNL Christian Gigi Chiru și deputatul UNPR Florin Gheorghe utilizează discursuri total divergente.

În timp ce Chiru afirmă răspicat că este cea mai bună soluție care putea fi luată, Florin Gheorghe, reprezentantul partidului care se află în alianță cu PSD, consideră că inițiativa nu va aduce nici un beneficiu.

Dar ce se ascunde dincolo de dorințele și înțelegerile fățișe sau ascunse ale parlamentarilor? Au fost consultați primarii cu privire la schimbarea codului electoral? Este benefică întoarcerea la votul pe liste (parlamentare) şi votul indirect (preşedintele consiliului judeţean)? De ce sunt interesaţi parlamentarii să schimbe codul electoral? Este asta o prioritate pentru noi, în actualul context? Schimbările vor ştirbi autoritatea primarilor sau, dimpotrivă, o vor consolida? Ce efecte va avea schimbarea codului electoral asupra relaţiei primari-parlamentari? Am încercat să găsim răspunsurile la aceste întrebări împreună cu invitații acestei ediții: Ștefan Ilie, primarul comunei tulcene Luncavița și Gheorghe Frigioi, primarul comunei constănțene Crucea.

gheorghe-frigioi
Gheorghe Frigioi se află la al patrulea mandat de primar și este un edil cu o bogată experiență în administrație și zona socio-culturală

Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea: „Votul final, cel mai important, trebuie să aparțină electoratului, nu unui grup restrâns de oameni”

„Nu știu dacă au existat consultări, dar mi s-ar părea absolut firesc să fie consultați cel puțin primarii din conducerea filialelor Asociației Comunelor din România, adică măcar cei care ne reprezintă interesele în cel mai important for al edililor din mediul rural. Pe de altă parte, mi se pare și normal ca toți candidații care au pretenția de a deveni aleșii unei comunități, indiferent că vorbim de primari, consilieri locali, municipali, județeni, președinți și vicepreședinți de consilii județene, deputați și senatori, să fie aleși individual, nu colectiv. Nu poți să tragi la răspundere un om în locul unui grup și nici invers. Nu poți să votezi o listă, un grup. Cum votează un cetățean dacă pe o listă se regăsește un singur om valoros pentru el, pe care vrea să îl trimită în Parlament? Votează o listă întreagă pentru un om? Sau nu trimite un om valoros în Parlament din cauza unei liste pe care nu o agreează? Pe de altă parte, este foarte ciudat să obții 49% din opțiunile electoratului, dar să nu ajungi în Parlament. În schimb, să ajungă un contracandidat care a obținut doar 5-7%. Mai mult decât atât, fiecare trebuie să vină în fața alegătorului, să-l convingă dacă merită votul său, să îi explice de ce ar trebui să fie ales iar apoi să răspundă în fața aceluiași alegător, dacă nu se ține de promisiuni. Mi s-ar fi părut normal ca A.Co.R să fie consultat. Fiecare partid trebuia să se consulte cu reprezentanții de la nivel județean. Un partid este format din membrii săi, de la cei mai neînsemnați membrii, la cei mai importanți”, a declarat Gheorghe Frigioi, primarul comunei Crucea.

Ștefan Ilie se află la al treilea mandat de primar și este șeful Asociației Comunelor din România, filiala Tulcea. Pentru prima oară a fost ales primar la doar 26 de ani și, de-a lungul anilor, a militat puternic împotriva birocrației, legilor strâmbe, incompetenței funcționarilor și imixtiunii factorului politic. A pus mai presus de orice interesele comunității și a contribuit decisiv la dezvoltarea socio-culturală a comunității.
Ștefan Ilie se află la al treilea mandat de primar și este șeful Asociației Comunelor din România, filiala Tulcea. Pentru prima oară a fost ales primar la doar 26 de ani și, de-a lungul anilor, a militat puternic împotriva birocrației, legilor strâmbe, incompetenței funcționarilor și imixtiunii factorului politic.

Ștefan Ilie, primarul comunei Luncavița: „Doar în luna de campanie candidatul la Parlament se coboară la nivelul primarului. Imediat după, prinde aripi!”

„Nu am fost consultați, deoarece fiind un prerogativ al Parlamentului nu se impunea consultarea conform legii! (HG nr. 521/2005 modificată de HG nr. 925/2013) Puteau să o facă, dar nici nu au încălcat legea neconsultându-ne! Din punctul meu de vedere, ar fi benefică interzicerea migrației parlamentarilor, la fel ca și cea a aleșilor locali! Doar atunci cetățenii vor înțelege cu adevărat ce partid au ales la conducere, indiferent că reprezentanții lui sunt votați individual, ori pe liste. La momentul actual electoratul nu mai înțelege nimic! Ex: votează un partid, o alianță la conducerea țării și în patru ani văd că au votat degeaba, deoarece alt partid sau o altă alianță este în frunte! Mai bun decât acest cod este chiar cel din perioada interbelică, care până la urmă consimțea o majoritate în Parlament, în așa fel încât migrația nu mai avea importanță! Consider că atât timp cât în Constituție și în Legea administrației publice locale nu există autoritatea locală a Președintelui Consiliului Județean, ci doar a Consiliului Județean (spre deosebire de unitățile administrativ teritoriale unde există cele două autorități: primar și consiliu local), se poate reveni la votul indirect. Dar sincer pentru mine și colectivitatea pe care o conduc, nu are importanță cum se alege președintele CJ! Cât despre declarațiile domnului Hașotti este și profesor de istorie și probabil cunoaște anumite motive ale unor decizii luate prin „înțelegeri politice” care tot au existat în timp! Sunt convins, cunoscându-l și știindu-i echilibrul și diplomația care îl caracterizează, că motivele sunt unele serioase! Și despre ce autoritate vorbim? A primarilor? În fața cui? Primarul și consilierul trebuie să apere prestanța funcției pe care o onorează la un moment dat prin votul cetățenilor! Ei beneficiiază de o „autoritate în aplicarea legii” și nu de o „putere” de care poate abuza! Cine face asta plătește într-un fel sau altul, în fața alegătorilor, în fața legii, etc. Atât timp cât există legi care conferă drepturi în plus, sau privilegii mai mari unor categorii de aleși locali, relația dintre ei este precum „Câinele și cățelul”! Doar în luna de campanie candidatul la parlament se coboară la nivelul primarului. Imediat după, prinde aripi! De fapt nici nu trebuie să ne mire asta. Parlamentarul corect face politică. Primarul corect face administrație!“

Ne bucurăm că ne citești!

Dacă vrei să ne și susții: