Radu Mazăre și procurorii. Un deceniu, același discurs

Victima și persecutorii. Primii pași spre DNA

În luna ianuarie 2005, într-una dintre primele sale conferințe de presă în calitate de președinte proaspăt ales, Traian Băsescu deschide deceniul de abuzuri împotriva tânărului primar de la malul mării, printr-o declarație senzațională pentru vremurile respective: ”Constanța este feuda unor politicieni”.

Perspicace și abil, excelentul om politic Radu Mazăre barează replica președintelui cu o alta, parcă premonitivă: ”Sunt convins că va urma o perioadă de hăituire politică, însă nu mă sperie așa ceva pentru că am fost în opoziție multă vreme. După cum a asmuțit președintele în emisiune instituțiile statului, nu mai lipsea să spună decât <<Arestați-l pe Mazăre pentru că mie nu-mi place că este primarul PSD al municipiului Constanța>>“, declara primarul pentru un cotidian constănțean, la doar o zi după replica președintelui.

În aceeași conferință de presă, Traian Băsescu le spunea procurorilor să conștientizeze că au rămas, ”alături de polițiști și judecători, nădejdea acestei țări de a se desprinde definitiv de sistemele care nu au nimic în comun cu democrația” și le cerea demisiile procurorilor Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cazul în care aceștia considerau că ”nu se pot angaja în ceea ce trebuie făcut pentru ca România să nu se transforme într-o țară de tip mafiot”.

Publicitate electorală

În timp ce președintele făcea valuri la București cu discursul său puternic ancorat în ideea unei societăți igienizate de viitoarele generații de procurori și judecători, la Constanța, Radu Mazăre începea să își construiască, pas cu pas, imaginea victimei persecutate perpetuu de rivalii politici care îi înscenau dosare penale și asmuțeau procurorii împotriva sa.

Primarul de la malul mării începe să își construiască atent și în detaliu imaginea persecutatului politic pe fondul deschiderii primelor dosare penale, mai întâi de către procurorii PNA București, apoi de către procurorii PNA Constanța (Parchetul Național Anticorupție devine Direcția Națională Anticorupție în urma reformei din anul 2005, coordonată de procurorul general de la acea vreme, Daniel Morar).

Relația primarului cu instituția Anticorupție avea să înceapă în urmă cu 10 ani, atunci când procurorii PNA București au efectuat pentru prima oară verificări la Primăria Constanța, în urma unor sesizări anonime împotriva primarului Radu Mazăre. Mai multe contracte de privatizare, atribuirea unor terenuri și diverse licitații urmau să fie luate la bani mărunți de procurorii PNA.

Cercetările s-au întins pe durata a nouă luni, timp în care ziarele și televiziunea de casă nu conteneau cu știri despre abuzurile procurorilor și despre controalele interminabile. Primarul, care cu doar un an înainte câștigase al doilea mandat jucând cartea gospodarului cuminte și serios, își construia atent discursul public ce avea să-l păstreze, să-l îmbunătățească sau să-l adapteze pe parcursul următorului deceniu: ”Este o acțiune politică, este o presiune care se face nu atât din partea organelor de control, ci din partea celor care reclamă și fugăresc aceste organe să vină și să caute, să caute, doar doar-vor găsi ceva, în așa fel încât noi să plecăm de la primărie”.

Ideea că Radu Mazăre este o victimă a rivalilor politici a fost construită sistematic și perseverent în timp. Astfel, imaginea persecutatului permanent a rezistat fără probleme de-a lungul unui deceniu pentru cea mai mare parte a opiniei publice, iar problemele penale nu i-au scăzut popularitatea primarului ci, dimpotrivă, l-au transformat în eroul haiduc, hărțuit de un sistem ticăloșit și abuziv.

Radu Mazăre și persecutorii: De la Duțu și Băsescu, la Kovesi și Coldea

În 2015, s-au împlinit 10 ani de când Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu joacă rolul victimelor poliției politice și a metodelor securiste de anchetă și tortură. De-a lungul unui deceniu, abuzurile Justiției împotriva tinerilor lideri ai administrației constănțene au fost comandate, spun aceștia, de mai multe căpetenii care, rând pe rând, au vrut să-i anihileze pe războinicii de la malul mării: Stelian Duțu, Traian Băsescu și, azi, preluând în mod ironic discursul proiecției blonde a lui Traian Băsescu, tandemul Kovesi & Coldea. Iată însă că, de 10 ani, nici unul dintre inamicii politici nu a reușit să le vină de hac celor doi eroi cu superputeri politice și administrative.

Stelian Duțu: Primul ”tartor” al primarului a fost Stelian Duțu, fostul președinte PD al Consiliului Județean, cel care a ocupat funcția până în anul 2004, atunci când bunul prieten al persecutatului politic, Nicușor Constantinescu, a câștigat președenția CJC, candidând din partea PSD.

Stelian Duțu a fost măcelărit mediatic în ziarul a cărui conducere Mazăre și Constantinescu tocmai o schimbaseră pentru conducerea administrației publice. Sistematic, chiar și după ce a pierdut funcția de președinte CJC, Duțu a fost supus unui linșaj mediatic, un veritabil studiu de caz pentru moderatorii dezbaterilor televizate de azi: ”Dușmanul municipiului Constanța a fost înfrânt și în ședința de ieri”, ”Consilierii județeni au dejucat manevrele lui Stelian Duțu”, ”Consilierii județeni au votat ținând cont de interesele locuitorilor județului și nicidecum de amenințările lui Duțu”, ”Stelian Duțu privește în oricare altă parte, numai în propria ogradă nu”, ”Cooperativa Duțu-Bosânceanu încearcă să asmută iar constănțenii din interese politice și economice”, ”Stelian Duțu a comandat procesul politic împotriva Consiliului Județean”, ”PNA-ul lui Duțu, din nou la Primăria Constanța”, ”Ex-președintele CJC, Stelian Duțu, vioara întâi în orchestra care a cântat prohodul Pavilionului Expozițional”, ”Procesul politic comandat de Stelian Duțu împotriva Consiliului Județean”, ”Pedistul Duțu știa dinainte despre anchetele DNA și sentințele Justiției?!”, ”În calitatea sa de deputat, Duțu a determinat instituții publice să facă diverse controale” etc.

Traian Băsescu: După ce Stelian Duțu a părăsit viața politică definitiv, Radu Mazăre s-a văzut în postura victimei rămase fără persecutor, fapt ce nu îl ajuta deloc în războiul cu procurorii slugarnici și obedienți pe care primarul tocmai îi invitase să îl pupe în fund. Așa că a fost nevoit să își caute un alt persecutor și l-a găsit repede în persoana președintelui Traian Băsescu, care ieșea tot mai des în public blamând corupția și corupții din politică și administrație și care provenea tot din partidul ciumei portocalii.

Sfârșitul verii 2005 îl aduce pe Mircea Geoană, aspirant la șefia PSD, în postura în care îi ridică statuie prigonitului șef al social-democraților de la malul mării, vorbind despre ”abuzurile fără precedent în istoria României democratice”.

Chiar și Cristian Diaconescu, purtător de cuvânt al PSD în anul 2005 (și apărător al DNA și al Justiției câțiva ani mai târziu), lua apărarea primarului Mazăre susținând că ”este foarte grav când instituțiile din România urmăresc oameni și nu fapte”.

Celebra replică recentă a primarului, ”Nu știu dacă mă mai întorc acasă”, nu este o premieră în discursul public al acestuia. Odată cu prima învinuire a edilului, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual în dosarul penal privind retrocedarea unor terenuri, în care erau cercetați mai mulți directori din primărie, dar și președintele CJC, Radu Mazăre o ia înaintea acțiunilor procurorilor: ”Nu exclud nici o variantă când este vorba de acești câini turbați. Este posibil să mă rețină doar pentru a-mi da o lovitură de imagine”. A prins și atunci la public. Prinde și după 10 ani.

Așadar, după anul 2007, războiul dintre primarul Constanței și președintele României se ascute. De la afirmații de genul ”Băsescu a zis că vrea să mă facă!” până la promisiuni deșarte precum ”Dacă sistemul lui Băsescu nu se schimbă, mă retrag de tot”, s-au scurs șapte ani în care edilul de la malul mării s-a întrecut cu jurnaliștii lui Dan Voiculescu în acuze tot mai tăioase și replici tot mai golănești la adresa procurorilor DNA și a dictatorului din fruntea țării: ”Băsescu şi slugoii lui, actori de cea mai joasă speţă”, ” Păi, bă, nenorociţilor, nu suntem de ani de zile fugăriţi de procuratură şi târâţi prin procese? ”, ”Să mă pupe-n c… toate slugile băsiste”, ”Poliţia politică a lui Traian Băsescu”, ”Păi, mă, f***-te-n c** pe mă-ta de procuror”, ”După alegeri se schimbă sistemul. Nu o să mai fie slugile la buton” etc.

La începutul acestei perioade primarul a apărut în public pentru prima oară în uniformă kaki și cu o beretă roșie pe cap, simbol al războiului pe care îl duce cu procurorii DNA. Valul imens de simpatie și popularitate pe care astfel l-a câștigat, mai ales în rândul tinerilor, l-a convins pe Radu Mazăre că ar fi indicat să deschidă o nouă etapă în strategia de captare a electoratului și să înlocuiască imaginea gospodarului, deja ponosită, cu imaginea burlacului fashion, îmbrăcat excentric. Așa începe epoca personajelor jucate de edilul Constanței, de la Ramses, la Ștefan cel Mare, perioadă în care Mazăre devine cel mai popular primar din țară. Tot în această perioadă, primarul pariază de două ori pe sprijinul electoratului constănțean și pierde în ambele dăți în favoarea rivalilor săi, la alegerile prezidențiale din 2009, respectiv 2014: Constanța votează, culmea, anti-PSD. Radu Mazăre nu se ține, însă, de promisiune.

Kovesi & Coldea: După plecarea tartorului de la Cotroceni, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu rămân, din nou, fără persecutor. Numele viitorului vinovat din cauza căruia cei doi sunt anchetați de 10 ani are să vină repede de la o persoană cu care poate nimeni nu s-ar fi așteptat ca cei doi persecutați politic să fie solidari: Elena Udrea, prelungirea politică a fostului președinte. Începutul anului 2015 zguduie din temelii scena politică, anchetele procurorilor DNA ating alt nivel, iar în discursurile de victimizare ale urmăriților penal apar alte cuvinte cheie: servicii secrete, procurori-șefi, sistem contra sistem. Mâna dreaptă a lui Traian Băsescu detonează cele două mandate ale acestuia: după ce parlamentarii o trimit în arest preventiv, descendentul politic al fostului președinte creionează un sistem mafiot, în care fiecare vânează pe fiecare și toată lumea trădează pe toată lumea pentru suma corectă.

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al DNA, și Florian Coldea, directorul adjunct al SRI, sunt numele vehiculate pentru prima oară de Elena Udrea, pe post de instrumentiști ai dosarelor penale. La doar câteva zile, în apărarea Elenei Udrea sare, printre altele, Nicuşor Constantinescu, bucuros că blonda de la Cotroceni i-a inspirat în alegerea noilor tartori: Elena Udrea se transformă rapid din mâna dreaptă a dictatorului Băsescu, în victima noului regim controlat de aripa Coldea-SRI și DNA-Kovesi care o vor aresta printr-un abuz al poliției politice.

Nicușor Constantinescu și Radu Mazăre sunt încurajați și de atitudinea noului președinte al României care, chiar dacă nu provine din PSD (partid căruia, oricum, cei doi camarazi se pregătesc să-i emită nota de plată), pare să fie pe aceeași lungime de undă cu cei doi: ”Primul om politic, după 2004, care a cerut să înceteze teroarea justiţiei televizate din România. Probabil va stopa a parte din abuzurile procurorilor DNA”, declara Nicușor Constantinescu despre Klaus Iohannis cu doar câteva săptămâni înainte ca președintele CJC să fie din nou arestat preventiv, de data aceasta la domiciliu, și, ulterior, suspendat din funcție.

În tot acest timp, mult mai discretul său prieten Radu Mazăre, deși ar fi avut contextul propice, pare că se ferește să mai facă declarații publice cu privire la anchetele procurorilor DNA, cu privire la independența procurorilor sau a Justiției, ori cu privire la declarațiile Elenei Udrea referitoare la actuala sau fosta conducere a DNA, respectiv SRI. Poate pentru că, dintre cei trei prieteni, doar el a mai rămas în libertate?

Radu Mazăre și procurorii (2005-2015): De la Oțel, Ioniță și Onea, la Ana și Bodean

Ioan Oțel, PNA Constanța: Relația primarului cu procurorii a fost diferită, în funcție de situație și de atitudinea acestora față de edil. Până în luna octombrie 2005 șeful PNA Constanța a fost Ioan Oțel. Ulterior, odată cu reforma în Justiție, aflându-se pe lista neagră a procurorului general Daniel Morar, procurorul Oțel alege să se pensioneze. Este singurul care îl anchetează pe Radu Mazăre și reușește, în mod curios, să înregistreze un record pe care urmașii săi care îl vor ancheta în continuare pe edil nu vor reuși să îl mai atingă: Ioan Oțel iese din magistratură fără ca primarul să-i lipească etichete precum slugă, persecutor sau câine turbat.

Până la momentul pensionării însă, procurorul șef al PNA Constanța se remarcă, în raport cu primarul Constanței, printr-o declarație caldă la adresa acestuia, parcă de încurajare și de susținere în contextul cercetărilor efectuate de procurorii din cadrul PNA București: ”Eu trebuie să văd dacă în realitate există ceva și cel mai adesea constat că nu. Și dacă cineva a fost la PNA, ce? Poate să vină oricine, să primească chiar și felicitări!”, declara șeful PNA Constanța pentru presa locală prietenă edilului, referitor la vizitele lui Radu Mazăre la PNA, din anul 2005.

Vasile Ioniță, PNA/DNA București: Probabil acesta este și motivul pentru care, la începutul lunii aprilie 2005, de la PNA București au fost trimiși procurorul Vasile Ioniță și ofițerul de poliție judiciară Iulian Dobrițoiu pentru cercetarea unui contract de salubrizare și concesionarea unui teren. În urma întâlnirii cu cei doi, Mazăre organizează o conferință de presă fulger în cadrul căreia șterge pe jos cu procurorii PNA, susținând că Vasile Ioniță i-ar fi zis, în prezența avocaților primarului: ”Dacă era după mine, eu nu vă chemam la PNA, dar am fost obligat de către șefi să vă chem”. Folosindu-se de presupusa afirmație a procurorului Ioniță, primarul blamează controalele procurorilor, susținând că procurorii PNA ”efectuează controale de trei luni de zile doar-doar or găsi ceva”.

În luna mai 2005, procurorii PNA începeau să cerceteze primele documente în dosarul retrocedărilor. Sosirea sezonului estival a distras însă atenția primarului de la problemele cu care acesta începea să se confrunte. La sfârșitul lunii august, Mazăre și Nicușor ies la atac împotriva comandantului IPJ Constanța din 2005, Victor Popescu, susținând că acesta a fost numit în funcție cu condiția să îi ancheteze pe cei doi și luându-și angajamentul că ”va face tot ce depinde de el ca să ne aresteze”.

Apoi, apare din senin episodul în care, parcă preventiv, Constantin Frățilă, un ”adversar” politic al primarului, declară presei că un procuror i-a cerut să îi spună cine sunt dușmanii lui Mazăre. Ulterior, doi directori din primărie sunt reținuți de procurorii DNA, pentru fapte de corupție, eveniment transformat rapid de cei doi într-un alt glonț împotriva ”hărțuirii politice” și a procurorilor DNA care ”îi șantajează pe directorii Primăriei cu aceeași țintă: Mazăre”. Mai mult decât atât, bogata imaginație a celor doi creiona povești în care procurorul Ioniță ”alerga prin oraș” după inamicii primarului doar ca să obțină declarații împotriva edilului.

În decembrie 2005, Mazăre și Constantinescu ajung să împartă și prima anchetă penală, atunci când oamenii legii deschid celebrul dosar al retrocedărilor, atât de controversat de-a lungul ultimului deceniu. Deschiderea acestui dosar a reprezentat momentul în care ”cercetașii de serviciu”, așa cum se autointitulau cei doi, au început să își structureze și să își îmbogățească vocabularul anti-DNA și anti-procurori, pesemne că anchetarea retrocedărilor i-a afectat profund: de la ”poliție politică” și ”cruciadă politică”, la ”slugarnici” și ”câini turbați”. Tot atunci este momentul în care, în discursul anti-DNA, Nicușor Constantinescu începe să se identifice cu județul Constanța și, până în prezent, se va fi referit la dosarele penale de pe numele său ca fiind ”dosare politice împotriva municipiului și județului Constanța”.

În primele zile ale lunii decembrie 2005, după ce procurorii decid extinderea cercetărilor în anumite dosare penale, Radu Mazăre izbucnește. Între două reprize de împărțit pachetele electorale de Crăciun pentru copii și pensionari, primarul împarte în stânga și dreapta și plângeri penale pe numele procurorilor și ale liderilor Guvernului: Vasile Ioniță, Florin Târnăcop (șef DNA Constanța la acea vreme), Daniel Morar (șef DNA București la acea vreme), Gheorghe Onea și Iulian Dobrițoiu sunt cei care, după poftele și în bogata imaginație a primarului, ar fi trebuit să își ceară scuze în public pentru acțiunile de intimidare și, ulterior, să negocieze cu edilul valoarea daunelor morale.

Radu Mazăre scapă de procurorul Ioniță în 2007 când acesta decide neînceperea urmăririi penale: ”Au studiat doi ani de zile documente alandala. Procurorul Vasile Ioniță ne-a mărturisit că s-a mutat la Constanța timp de șase luni pentru cercetări (…). Asta este poliție politică făcută la comanda lui Băsescu și Vasile Blaga”, declara primarul în cadrul unei conferințe de presă. Acesta este momentul în care se consolidează invincibilitatea lui Radu Mazăre, dar și momentul cu care primarul va compara orice acțiune ulterioară a DNA, în încercarea de a decredibiliza acțiunile ulterioare ale instituției, după ideea m-au cercetat ani de zile, doar-doar or găsi ceva și, până la urmă, am luat NUP.

Doi ani mai târziu, în anul 2009, Vasile Ioniță ajunge procuror șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DNA, iar în 2012 candidează, alături de Laura Codruța Kovesi, pentru șefia DNA.

Gheorghe Onea, DNA București: După ce își încheie bătălia cu procurorul Vasile Ioniță, primarul își continuă războiul cu procurorul Gheorghe Onea care instrumenta dosarul retrocedărilor și pe care îl acuza, în 2007, de cercetare abuzivă. Momentul în care discursurile celor doi prieteni la adresa procurorilor DNA devin de-a dreptul isterice, este pe 28 octombrie 2008, atunci când procurorul Onea îi trimite în judecată pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu în dosarul retrocedărilor.

Andrei Bodean, DNA Constanța: Celui mai tânăr dintre procurorii care i-au anchetat pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu îi revine misiunea de a închide povestea trioului de la malul mării. Sau, cel puțin așa pare, având în vedere că este primul procuror din cadrul DNA Constanța care anchetează activitatea Primăriei și a Consiliului Județean Constanța.

La doar un an de la promovarea sa în cadrul DNA Constanța, canalizarea atenției procurorului asupra activității celor două instituții începe să dea roade. Extinde cercetările în dosarul retrocedărilor, iar apoi, în vara anului 2014, procurorul a început să cerceteze modul și suma în schimbul căreia primarul Constanței a vândut o altă suprafață de teren, 1,5 hectare aferente Clubului Castel, din centrul stațiunii Mamaia. Câteva luni mai târziu, Andrei Bodean reușește să demonstreze că, pentru prima oară în ultimul deceniu, Nicușor Constantinescu nu mai este invincibil: Pe 15 ianuarie 2015, președintele CJC face un circ memorabil în fața instituției pe care o conduce în momentul în care procurorii încearcă să îl ducă la audieri.

La un an de la acel episod, procurorul constănțean descinde în toate cuiburile trioului Mazăre-Constantinescu-Strutinsky: Aqua Magic, Hotel Flora, Fundația Fantasio etc. În tot acest timp, instrumentează alte dosare de răsunet cu personaje cheie din Constanța: șantajul lui Florin Anghel (fiul lui Bercea Mondial) împotriva lui Mircea Băsescu, presupusa luare de mită a șefului secției de Cardiologie din Spitalul Județean Constanța etc.

Dana Ana, DNA București: Există o femeie pe care iubărețul primar nu ar vrea să o vadă niciodată în pragul ușii, la răsăritul soarelui. Dana Ana, femeia-coșmar din viața lui Radu Mazăre, l-a săltat pe 9 aprilie 2014, de la o cârciumă din parcul Herăstrău și nu pentru un dans de samba, ci pentru 24 de ore de arest, în dosarul cartierului de locuințe sociale ”Henri Coandă”. Scena prânzului ratat în parcul din București a zguduit din temelii imaginea edilului invincibil, cu anticorpi la Justiție. Din acel moment, imunitatea parcă profetică a primarului de la malul mării a început să se scurgă, asemenea firelor de nisip dintr-o clepsidră. Același procuror l-a reținut 24 de ore și pe Nicușor Constantinescu, pe 19 martie 2014, iar câteva luni mai târziu, în septembrie 2014, Dana Ana este cooptată în echipa de procurori care instrumentează dosarul ”Gala Bute”.

În loc de concluzii

Dincolo de celebrul și tărăgănatul dosar al retrocedărilor în care spuma administrației constănțene, în frunte cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, a fost trimisă în judecată, în 2008, de procurorul Gheorghe Onea din cadrul DNA București, până în ianuarie 2014 nu s-a mai înregistrat nici o acțiune notabilă a procurorilor Anticorupție, cu privire la anchetarea activității administrației locale sau județene. Ianuarie 2014 este momentul în care Andrei Bodean, un procuror care activa doar de un an de zile în cadrul DNA Constanța, deschide brusc seria unor anchete în care activitatea celor doi mamuți politici, de care nu îndrăznise să se atingă nici un magistrat constănțean până în momentul respectiv, este verificată îndeaproape. Rezultatele cercetărilor procurorului apar repede: zeci de infracțiuni și o colecție de dosare penale în creștere pentru cei doi.

Mai mult decât atât, datorită acestei premiere pe care a înregistrat-o în activitatea DNA Constanța, procurorul constănțean poartă acum pe umeri și responsabilitatea deschiderii unei noi etape în dosariada de la malul mării: etapa noii generații de procurori tineri, care nu au voie să dezamăgească, cu care timpul parcă nu mai are răbdare și pentru care vechii baroni sunt simple legende povestite din bătrâni.