În contextul în care economista Claudia Goldin a câștigat premiul Nobel pentru economie “pentru progresele în înțelegerea rezultatelor participării femeilor pe piața muncii”, diferența de câștiguri între femei și bărbați devine un subiect abordat mai des atât în State, cât și în Europa. Raportul lui Goldin privește câștigurile femeilor și participarea pe piața muncii de-a lungul secolelor și este realizat prin cercetarea și colectarea unor date de peste 200 de ani din SUA.
Conform unei statistici realizate de Eurostat în 2021, România ocupă al doilea loc la cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați, cu 3,6%. La coada statisticii este Estonia, cu o diferență de 20,5%, iar cel mai mic contrast este în Luxemburg, de 0,2%. În sectorul privat, România are o diferență de salarizare între genuri de 10,2%, dublă față de sectorul public, conform studiului făcut tot de Eurostat în 2021.
Spre deosebire de România, potrivit statisticilor Eurostat, în 2021, diferența de remunerare între femei și bărbați în Bulgaria este de 12,2%.În UE, diferența medie între remunerațiile bărbaților și a femeilor este de 12,7%, mai spune aceeași sursă.
Motivele pentru care există această diferență în România și în Bulgaria
Motivele pentru această diferență sunt diverse. Spre exemplu, aproape o treime din femei (28%), lucrează cu jumătate de normă, în timp ce doar 8% din bărbați lucrează part-time. Iar România are o diferență așa scăzută pentru că doar 3% dintre femei muncesc la jumătate de normă, cu 1% mai puțin decât bărbații.
De asemenea, câștigătoarea premiului Nobel susține că una dintre principalele cauze din spatele acestei diferențe de salarizare între femei și bărbați este faptul că femeile nu pot acorda la fel de mult timp carierei precum bărbații, deoarece timpul lor este deseori ocupat cu treburile casnice, cu concedii maternale și cu îngrijirea copiilor.
În Europa, femeile sunt mult mai prezente în sectoarele slab plătite, unde 24% dintre ele lucrează în domenii precum cel al Sănătății sau al Educației. Conform unui studiu realizat de platforma de angajări BestJobs, un număr generos de femei lucrează în domenii sau departamente unde empatia, grija față de alții și abilitățile interpersonale sunt importante, precum în domeniul medical, unde femeile ocupă în mare parte pozițiile de asistente medicale, medici și farmaciste, în domeniul resurselor umane și educație, unde femeile sunt în principal educatoare sau lucrează în poziții din învățământul primar și preuniversitar.
Celelalte domenii unde forța de muncă este dominată de femeii sunt cele de marketing, comunicare, suport clienți și vânzări, producție/logistică, management, administrativ, transport, turism și cel financiar/contabilitate. De asemenea, România se află pe locul trei în privința procentului de femei în domeniul IT din UE, cu 26,2%, conform aceluiași studiu realizat de BestJobs.
În cazul Bulgariei, un studiu al Institutului pentru Economia de Piață (IME) anunțat la 8 martie 2023 arată că, pe parcursul a douăzeci de ani, diferența de salarizare dintre bărbați și femei în Bulgaria s-a redus, dar rămâne în medie de 18% în favoarea unui salariu mai mare pentru bărbați.
Potrivit aceluiași studiu, diferența de salarizare este cea mai semnificativă în sectorul financiar, sănătate, sectorul TIC, industria prelucrătoare și cultură, sport și divertisment, unde femeile câștigă cu peste 30% mai puțin decât bărbații.
Ionela Băluță, profesoară universitară la Facultatea de Științe Politice și directoare a Centrului pentru Politicile Egalității de Șanse, a declarat în interviul realizat de Karola Bilibók pentru ziarul Átlátszó Erdély că numărul crescut de femei în domenii precum cel IT și juridic se “datorează regimului comunist”, și susține că, deși „comunismul a produs foarte mult rău, acesta a inițiat o dinamică favorabilă egalității de gen în numeroase domenii”.
„De exemplu, înainte de 1989 aveai câteva alegeri, într-un fel erau mai puțin genizate alegerile, decât acum. Opțiunile nu erau multe, în mare parte erau prezentate Politehnica și medicina, tocmai pentru că limbile străine și toate specializările de acest gen erau foarte reduse, controlate de regim. Deci de acolo vine faptul că, într-adevăr, în România, statistic vorbind, mai multe fete și femei se specializează în domenii bazate pe științe exacte, precum informatica”, mai spune directoarea Centrului pentru Politicile Egalității de Șanse.
În 2021, femeile europene au petrecut în medie 11,1 ore pentru îngrijirea/educarea copiilor, 4,2 ore în a avea grijă de persoanele vârstnice sau cu dizabilități și 14,7 ore pentru activități casnice, precum gătit și făcut curat. Aceste oră de muncă sunt ore neremunerate, și sunt încă „pe capul femeilor”, conform unei statistici făcute de Parlamentul European.
Dacă pentru femei, copiii din familie duc la o “pierdere” de locuri de muncă, pentru bărbați este invers – aceștia reprezintă un factor care crește rata de ocupare a forței de muncă, indiferent de nivelul de educație.
“Explicația evidentă pentru efectul opus al copiilor constă în distribuția rolurilor în familie, întrucât femeile aleg mai des să aibă grijă de copii și de gospodărie fără să caute un loc de muncă formal și, invers, bărbații au nevoie de locuri de muncă pentru a putea întreține gospodăria. Desigur, mai există și o altă explicație, și anume că bărbaților care lucrează le este mai ușor să găsească o parteneră cu care să întemeieze o familie și să facă copii”, a precizat IME, citat de Mediapool.
Deși România are o diferență mică de remunerație, țara este cunoscută pentru faptul că stă cel mai prost din toată Europa la reprezentarea femeilor în anumite segmente importante pentru societate, cum ar fi, spre exemplu, politica. Anul acesta, femeile reprezintă o treime din Guvernul României, cu șase femei în funcție din totalul de 20 de funcții și este unul dintre guvernele cu cele mai puține femei ministru. România a avut o femeie premier și câteva femei primar în cele 42 de municipii-reședință de județe.
La polul opus, datele studiului Global Gender Gap 2023 arată că Bulgaria ocupă locul al treilea în clasamentul țărilor din lume cu cea mai mare proporție de femei în funcții de conducere. În 28,8% dintre organizațiile din țară există femei în funcții de conducere, în timp ce doar Letonia (32,6%) și Lituania (30,7%) se află mai sus în clasament.
Potrivit experților, în ultimii ani, femeile au dovedit din ce în ce mai mult că sunt potrivite pentru funcțiile de conducere, scrie Careers.bg.
Opiniile experților în privința acestei diferențe de salarizare între genuri din România și Bulgaria
„În societatea tradițională, sfera publică este ocupată de bărbați, iar femeile își găsesc locul în sfera privată a familiei. Secolul XX a fost cel în care mișcările feministe au obținut pentru femei drept de vot și de existență în sfera publică. Munca plătită este un aspect al participării la viața publică dar femeile au ajuns mai târziu acolo. Studiile sociologice arată că femeile ocupă mai mult pozițiile de jos în câmpul profesional și mai puțin poziții de conducere, le găsim mai mult în poziții part-time, decât în funcții executive. În plus, există domenii ‘feminine’ precum educația sau secretariatul care ca sfere ocupaționale sunt mai prost plătite și mai puțin respectate decât cele considerate ‘masculine’, importante și mai bine plătite precum cele tehnice sau informatice”, a explicat pentru Info Sud-Est Raluca Petre, profesor asociat la Universitatea Ovidius și specializată în domeniul sociologiei.
Raluca Petre consideră că unul dintre motivele pentru care diferența de remunerare între femei și bărbați este așa scăzută în România este perioada comunistă, care s-a concentrat pe aducerea femeilor în câmpul muncii, iar acest aspect a făcut ca femeile să intre masiv în piața muncii, la fel ca în perioada comunistă/socialistă din Bulgaria, Slovacia și Ungaria, cu un salariu similar cu cel al bărbaților, chiar dacă ele muncesc aproape dublu, atât la locul de muncă, cât și acasă, dar în mod neremunerat.
Specializata în sociologie spune că încă un motiv pentru procentul scăzut este încălcarea Decretului 770/1966 din perioada pronatalistă, care priva dreptul la avort în rândul femeilor. Conform profesoarei, bărbații nu erau trași la răspundere, ba chiar erau răsplătiți dacă raportau femeile care încercau o întrerupere de sarcină. În plus, după doar trei luni de la nașterea „dorită sau nu”, femeile reveneau pe câmpul muncii pentru a putea crește toți copiii doriți de sistem.
„Această politică se transpune în prezent în această disparitate mică între salarii. În principiu, este un lucru lăudabil, dar trebuie înțeles că în România nu am avut un proces similar de împărțire a muncii casnice, așa cum s-a întâmplat în Europa de vest și în Europa scandinavă. Iar acest lucru face ca femeile să muncească net mult mai mult decât bărbații, odată acasă și a doua oară la serviciu, dar măcar diferența salarială nu este atât de mare”, a încheiat Raluca Petre.
În privința Bulgariei, președintele Confederației Sindicatelor Independente din Bulgaria (CICSB), Plamen Dimitrov, a declarat pentru BNR că diferența dintre salariile medii ale bărbaților și femeilor din Bulgaria se datorează faptului că femeile lucrează în sectoare mai prost plătite, în timp ce în cazul bărbaților, ocuparea forței de muncă este dominată de două dintre cele mai bine plătite trei activități economice.
“De exemplu, pentru crearea și diseminarea de informații, diferența dintre femei și bărbați este de 33% – dacă un bărbat câștigă 5.300 de leve, o femeie câștigă 3.600 în acest sector (…) La fel este și cu finanțele – femeile câștigă cu 38% mai puțin în sectorul financiar”, spune Plamen Dimitrov la o conferință națională privind egalitatea de gen și condițiile de muncă organizată de sindicat, transmite BNR.
*A contribuit Kristina Mincheva
Articol publicat in cadrul unui proiect Thomson Foundation, in colaborare cu ziarul Marginalia (Bulgaria)
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
