GALERIE FOTO Cum a arătat vernisajul expoziției “Dobrogea 145”, în Parlamentul României: Semnal de alarmă pentru protejarea patrimoniului istoric/ Expoziția se mută în 23 noiembrie, la Muzeul de Istorie din Constanța 

Info Sud-Est, Heritage Constanța și ZIUA de Constanța au organizat marți, 14 noiembrie, în Parlamentul României, vernisajul expoziției “Dobrogea 145”, o celebrare a împlinirii a 145 de ani de la intrarea Dobrogei între granițele românești și, în același timp, un manifest pentru nevoia protejării patrimoniului istoric și cultural din întreaga țară.

Expoziția, care va rămâne până la data de 22 noiembrie în Palatul Parlamentului, în fața Sălii de Plen a Camerei Deputaților, cuprinde două secțiuni: una referitoare la cetățile dobrogene, mărturii ale istoriei bogate și de lungă durată a regiunii, iar cealaltă referitoare la Palatul Regal din stațiunea Mamaia, o victimă a haosului instituțional post-decembrist, a privatizării ilegale și a două decenii de neglijență care au transformat unul din cele mai importante monumente istorice de pe litoral într-o ruină.

De asemenea, a avut loc și prezentarea volumului “Dobrogea 145 – De la grecii din Milet la generația millenials”.

Publicitate electorală

Diana Ștefana Baciuna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a transmis că instituția condusă de Raluca Turcan a întreprins demersurile pentru trecerea Palatului Regal în patrimoniul ministerului, în interesul reabilitării și protejării acestei “perle a litoralului românesc”.

Istoria modernă a Dobrogei, dar și importanța protejării Palatului Regal, au fost detaliate de Florin Anghel, profesor în cadrul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității Ovidius din Constanța și fondator al heritageconstanta.com.

“Dobrogea este proiectul de țară, al statului român, cel mai reușit din istoria modernă și contemporană”, a susținut Florin Anghel, deoarece regiunea a cunoscut o perioadă de dezvoltare considerabilă în deceniile de la intrarea sub administrația românească, în 1878, până la cel de-Al II-lea Război Mondial.

“Proiectul de țară fiind atât de reușit pentru statul român”, a continuat acesta, “evident că șefii statului, Monarhia, suveranii României, au simțit nevoia să fie prezenți în aceste locuri, și, prin urmare, în orașul Constanța se găsesc cele mai multe reședințe regale (…) în număr de trei. Sigur că, dacă vom merge la pas în oraș, din păcate aceste reședințe nu sunt puse nici în valoare și nu arată nici cum trebuie”.

Profesorul a numit Palatul Regal probabil singura clădire din România concepută integral de către Regina Maria, “un loc al istoriei naționale, un loc al memoriei, copleșitor”, care a primit, după construirea sa (1924-1926) numeroși șefi de stat, demnitari și membri ai familiilor regale europene.

Florin Anghel și-a încheiat discursul în fața celor aproximativ 50 de spectatori ai evenimentului, în mare măsură reprezentanți dobrogeni în Parlamentul României, șefi de instituții de cultură sau directori de școli și elevi constănțeni, cu îndemnul de a vizita expoziția și pe litoral, începând cu 23 noiembrie, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) și de a lua parte la o masă rotundă pe tema posibilelor soluții pentru salvarea Palatului Regal, eveniment care va fi organizat de Facultatea de Istorie și Științe Politice de la Universitatea “Ovidius” din Constanța.

Situația actuală a monumentului din Dobrogea a fost pusă în context de Jeni Mihailova, directorul Centrului Cultural “Dvoretsa” din Balcic, care administrează Castelul construit de Regina Maria pe malul bulgăresc. 

Cele două clădiri istorice au fost construite de aceeași persoană, la doar câțiva ani și mai puțin de 200 de kilometri distanță una de cealaltă, însă au urmat traiectorii diferite: în vreme ce construcția din Mamaia se află într-o stare avansată de degradare și nu găzduiește niciun fel de activitate economică, castelul din Balcic, prezentat de Jeni Mihailova, este un reper al turismului bulgăresc, care atrage sute de mii de vizitatori și găzduiește aproximativ 90 de evenimente tot timpul anului, unele dintre ele cu participare semnificativă din România. De exemplu, doar anul trecut au fost organizate patru expoziții ale unor artiști plastici români. 

În cadrul evenimentului a vorbit și Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, care a subliniat importanța istorică a Dobrogei și a expoziției de la Parlament, “pe care cu drag aș fi găzduit-o și la Muzeul Național de Istorie a României“.

• Mai multe informații despre Palatul Regal din Mamaia și cetățile dobrogene, aici.

Despre temele expoziției

• Privatizarea ilegală, distrugerea și recuperarea Palatului Reginei Maria din Mamaia

În haosul legislativ și administrativ de după 1989, Palatul Regal a ajuns în subordinea SC Mamaia SA, o companie de stat cu datorii imense. 

În 2003, monumentul a fost vândut, la prețul unui apartament din stațiune (180.000 de euro, din care jumătate era valoarea inventarului), unei firme controlate la acea vreme de trioul Alexandru Bittner (nașul lui Dorin Cocoș) – Adrian Petrache – Sorin Ovidiu Vântu.

În 2004, Primăria Constanța condusă de Radu Mazăre a vândut aceleiași firme curtea Palatului, de 1,5 hectare, pentru 23 de euro/mp, deși un teren banal din stațiune, la acea vreme, se vindea cu 300 de euro/mp. 

Palatul și terenul au fost vândute ilegal, fără acordul obligatoriu al Ministerului Culturii. Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice, spune că, în această situație, contractele de vânzare-cumpărare sunt nule, iar faptele sunt imprescriptibile.

• „Fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că a vândut subevaluat curtea palatului. A fost condamnat în primă instanță la 6 ani și jumătate de închisoare cu executare, dar ulterior a fost achitat de un judecător controversat, beneficiar al terenurilor retrocedate în Constanța, pentru care fostul primar a primit o sentință definitivă de 9 ani de închisoare, în anul 2019. În cazul vânzării Palatului Reginei Maria, presupusele fapte s-au prescris înainte de trimiterea în judecată, conform rechizitoriului procurorilor“, arată Andreea Pavel (ISE).

În 17 septembrie 2018, Ministerul Culturii a dat în judecată proprietarii palatului și a cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare a clădirii.  

În 2022, judecătorii ÎCCJ au decis prin sentință definitivă întoarcerea clădirii în patrimoniul statului. Ministerul Culturii poate recupera oricând, dacă vrea, și curtea Palatului Reginei Maria din Mamaia, cum a recuperat și clădirea.

În deceniul care a urmat după 2014 monumentul s-a degradat permanent și în ritm accelerat. Birocrația și lipsa de mobilizare a autorităților locale și centrale pentru reabilitarea Palatului Reginei Maria au fost și rămân principalii inamici în calea salvării monumentului istoric. 

• „Palatul Regal din Mamaia ascunde mai multă istorie decât oricare dintre clădirile regale din afara Bucureștilor. În Palatul acesta au locuit, în vremuri fericite, Regina Maria, Regele Mihai, Regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanțe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul (1947-1964), Regina Mărioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soțul de o viață al bunei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Și-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareșalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice. 
• Din decembrie 1927, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama regelui Mihai, pentru ca, la 6 iunie 1932, regele Carol al II-lea să decidă predarea ei către Flotila de Hidroaviație (care funcționa pe lacul Siutghiol) și transformarea în Cazino al Ofițerilor Aviatori, menire pe care a îndeplinit-o până la naționalizarea din 1948. 
• Din 1944 și până în 1948, Palatul Regal din Mamaia a fost dormitor pentru soldații sovietici care au ocupat Dobrogea la sfârșitul lunii august 1944. Distrugerile au fost imense, o mare parte din lemnărie, instalații electrice și de încălzire fiind avariate sau furate. 
• Ultimul membru al Familiei Regale care a trecut pragul Palatului a fost Principesa Ileana, Arhiducesă de Habsburg, fiica cea mică a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, în august 1947. Atunci, devastat de soldații sovietici, Palatul Regal din Mamaia arăta exact ca și acum“, explică istoricul Florin Anghel (Heritage Constanța). 

De ce o expoziție despre cetățile din Dobrogea

Vasile Pârvan, părintele arheologiei românești, spunea despre Dobrogea că este asemenea unei cetăți ale cărei ziduri sunt malurile înalte ale Dunării și Mării, în timp ce șanțurile sale de apărare sunt chiar Dunărea și Marea. 

• «Această „cetate“ mărginită din trei laturi de ape este plină de mărturii milenare, de vestigii arheologice extraordinare care ne vorbesc despre un trecut glorios. Pământ al geților vajnici și truditori, al grecilor rafinați și al puternicilor și organizaților romani, teritoriul istro-pontic este presărat de ruinele unor deosebite cetăți antice. Zidurile acestora ne vorbesc, ne dezvăluie taine de demult și ne ajută să înțelegem mai bine viața înaintașilor noștri.
• Istoria acestor cetăți trebuie cunoscută de toată lumea. Pentru aceasta, ziarul ZIUA de Constanța a ales câteva dintre aceste situri arheologice pentru a fi prezentate și apreciate la adevărata lor valoare. A fost o alegere dificilă, pentru că fiecare sit al Dobrogei își are unicitatea sa, povestea sa“, a declarat Claudia Tanislav (ZIUA de Constanța).

Nu poți vorbi însă despre istoria Dobrogei fără a spune Histria, Pompeiul Românesc, cel mai vechi oraș de pe teritoriul României de astăzi, întemeiat de către grecii din Milet în urmă cu peste 2600 de ani.

Nu te poți referi la antichitate fără a spune, fie și pe scurt, povestea Tomisului, prea-strălucita metropolă a Pontului Stâng, și ea colonie a Miletului, dar și măreață capitală a provinciei romane Scythia Minor.

Nici mândra Callatis nu poate lipsi, vechi oraș al războinicilor dorieni și casă, probabil, a unuia dintre cele mai vechi papirusuri descoperite vreodată în Europa.

Când spui Dobrogea, spui Tropaeum Traiani/Adamclisi, complex arheologic extraordinar, cu cetatea sa romană, cu un muzeu inedit și mai ales cu al său Monument Triumfal, despre care Grigore Tocilescu spunea că este certificatul de naștere, în piatră, al poporului român.

Mărturiile milenare ale expoziției de față continuă cu impunătoarea Capidava, cetatea romană de la Cotitura Dunării.

Podoabele antice ale „cetății“ Dobrogea se regăsesc în număr mare și în județul Tulcea. Misterioasa Dinogeția veghează și acum bătrânul Istru, așteptând să țină piept hoardelor barbare. 

Noviodunum păzește și astăzi vadul de trecere al Dunării, pe acolo pe unde Herodot spune că ar fi trecut în vechime armatele lui Darius cel Mare. 

Halmyris-ul celor mai vechi martiri creștini, Argamum –  cetatea impresionantă de la Capul Doloșman și misterioasa (L)Ibida, cea mai vastă urbe din epoca romano-bizantină, toate trei vin și ele să întregească povestea unui ținut istro-pontic.