Trei procurori din DNA s-au răzgândit și au revenit asupra deciziilor de a demisiona din instituția Anticorupție, în semn de protest față de numirea noului șef al Serviciului Teritorial Constanța, Mihai Stanciu. Cei trei procurori și-au dat demisia în bloc împreună cu ceilalți colegi și au semnat și o sesizare către Secția de procurori a CSM prin care contestau modul în care actualul șef DNA Constanța a fost delegat de Marius Voineag la începutul lunii februarie.
Cei trei procurori care au revenit asupra demisiei și rămân în continuare în DNA sunt Daniel Haralambie, Vasile Abagiu și Ciprian Bodu, care au refuzat, la solicitarea Info Sud-Est și G4Media să explice de ce au revenit asupra deciziilor.
Surse judiciare au explicat pentru G4Media că între motive s-ar număra salariile mai mici și volumul mult mai mare de muncă de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, care înregistrează un număr foarte mare de dosare/procuror și unde ar fi urmat să activeze după plecarea din DNA.
Ceilalți doi procurori, Constantin Conortos și fostul șef Andrei Bodean care a fost înlocuit de Marius Voineag, și-au menținut deciziile de plecare din instituție și vor lucra din 7 mai în Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Al treilea procuror, Sorin Constantinescu, pleacă din DNA Constanța prin pensionare.
Context
Procurorii DNA Constanța și-au dat demisiile în bloc în 28 februarie după ce procurorul-șef Marius Voineag l-a delegat la conducerea serviciului teritorial pe procurorul Mihai Stanciu, fostul șef al Parchetului Judecătoriei Constanța. Aceștia au solicitat încetarea activității în cadrul DNA începând cu 7 mai 2024.
Noul șef DNA Constanța, Mihai Stanciu, a transmis pentru G4Media și Info Sud-Est că ”respectă decizia colegilor săi”, iar Marius Voineag le-a mulțumit pentru ”întreaga activitate”.
ST Constanța rămânea astfel doar cu noul procuror-șef Mihai Stanciu și cu procurorul judiciar Nadia Zlate (care reprezintă instituția în instanță, nu lucrează dosare), cu grefierii și polițiștii judiciari.
Demisiile procurorilor au venit după ce aceștia au sesizat Secția de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la faptul că nu au fost consultați și nu au avut prioritate în desemnare la șefia DNA Constanța, acest demers fiind tot o formă de protest, au mai explicat sursele citate.
Nu este singura decizie controversată a șefului DNA, Marius Voineag, privind schimbarea procurorilor din funcții sau dosare.
Voineag a justificat schimbarea lui Bodean de la Constanța spunând, într-un interviu pentru Mediafax, că ”a avut multe achitări” pentru ca în același interviu să declare că i-a propus procurorului să avanseze profesional și să accepte o funcție în structura centrală a DNA, care era de conducere, conform surselor G4Media. Bodean nu a comentat subiectul.
O altă schimbare controversată este cea a procurorului militar Liviu Lascu, care instrumenta dosarul achizițiilor SRI. După eliminarea procurorului din dosar, speța a fost clasată (închisă de DNA). Despre asta Voineag a declarat pentru G4Media că procurorul Lascu ar fi condus ”prost” serviciul militar din DNA și că dosarul avea ca țintă ”un plutonier din SRI”.
Procurorul Lascu l-a contrazis într-un punct de vedere transmis G4Media, printr-o rară ieșire pentru un magistrat în spațiul public, spunând că dosarul nu privea ”un plutonier SRI”, ci 6 angajați SRI din care doi ofițeri superiori. De asemenea, Lascu a mai arătat că SRI a plătit produse de 2,4 milioane de lei, deși mai bine de jumătate din produse nu au fost recepționate.
Tot în interviul în care a criticat activitatea procurorului Lascu, G4Media a întrebat dacă jurnaliștii pot primi ordonanța de clasare a dosarului achizițiilor SRI. Voineag a răspuns: ”Fără probleme. Vă pun fără probleme la dispoziție. Absolut, nici nu se pune problema”.
Ulterior, instituția condusă de Voineag a refuzat să dea curs solicitărilor presei de a primi ordonanța, spunând că, de fapt, nu se poate pentru că există riscul să fie afectate alte dosare.
O investigație G4Media a arătat și cine este firma care apare în dosarul clasat al achizițiilor SRI și ce contracte mai are cu serviciul de informații. Detalii, aici.
Cine e noul șef DNA Constanța
Procurorul Mihai Stanciu (36 de ani) a fost propunerea șefului DNA Marius Voineag pentru preluarea conducerii Serviciului Teritorial Constanța începând cu 23 februarie 2024. Acesta va conduce pentru cel puțin următoarele 6 luni instituția Anticorupție de la Constanța.
Stanciu a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Constanța (PJC), la cel de pe lângă Tribunalul Constanța, la DIICOT, apoi a preluat șefia PJC și în niciunul dintre parchete nu s-a remarcat prin dosare relevante, de impact sau prin anchete ”grele”.
- Mihai Stanciu l-a înlocuit la șefia DNA Constanța pe procurorul Andrei Bodean (44 de ani), cunoscut pe plan local pentru trimiterea în judecată în 2014 a lui Nicușor Constantinescu, Radu Mazăre, alți primari și șefi de instituții și anchetarea în prezent, printre alții, și a lui ÎPS Teodosie sau a primarului Constanței, Vergil Chițac. Bodean a participat la protestele magistraților împotriva mutilării legilor justiției și a candidat la șefia DNA în 2018, în procedura deschisă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. Bodean a fost anchetat de Secția Specială pentru cercetare abuzivă, ulterior dosarele fiind clasate. Conform rapoartelor de activitate publicate de DNA, după ce procurorul Andrei Bodean a fost delegat șef la Constanța în 2018, instituția a urcat pe locul 2 între serviciile teritoriale din țară, în 2019 (din punct de vedere al activității: număr rechizitorii trimise în judecată, inculpați și acorduri de recunoaștere a vinovăției în instanță) și pe primul loc în ce privește activitatea ST Constanța din 2020-2022.
Conform declarației de avere, Mihai Stanciu are un apartament de 77 mp cumpărat în 2019 împreună cu soția, Felicia Stanciu, două mașini (un Kya Rio și un Hyundai Tucson, fabricate în 2012, respectiv 2016), a vândut un apartament în 2022, în valoare de 64.000 de euro către o persoană fizică, Vera Ciobanu, și are două credite în valoare totală de peste 500.000 de lei (unul a fost scadent în 2022, altul în 2025).
Soția este administrator la SC Alltrade Serv SRL și împreună cu Stanciu a realizat venituri și din închirierea de imobile (el aproximativ 100.000 de lei, ea în jur de 55.000 de lei, conform declarației completate în iunie 2022).
Conform juridice.ro, Stanciu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea București (2006-2010), a făcut un master la Universitatea ”Nicolae Titulescu”, a urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii în 2010-2012 și a devenit doctor în ordine publică și siguranță națională la Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” din București (2015-2018), cu teza ”Rolul procurorului în luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu”.
Este asistent universitar la ”Ovidius” (Constanța), a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța și D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanța și conduce PJC din mai 2019.
Tatăl lui Mihai Stanciu, judecătorul Nicolae Stanciu, a condus Curtea de Apel Constanța și a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, luare de mită şi fals în declaraţii, împreună cu Vasile Costea, patronul unei firme de casă din regimul Mazăre. Procurorii l-au acuzat pe magistrat că ar fi primit șpagă mobilă, în 2012, în schimbul intervenției pe lângă magistrații care instrumentau dosarele societății omului de afaceri. Ambii au fost achitați definitiv. Înainte de Revoluție, Stanciu senior a fost juristconsult la Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie din Constanţa (1981-1986), apoi judecător la Judecătoria Medgidia și, ulterior, la Constanța, conform CV-ului acestuia.
Conform surselor Info Sud-Est, Mihai Stanciu este apropiat și susținut profesional de procurorii Teodor Niță (fost candidat la șefia DIICOT) de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și Gigi Valentin Ștefan, șeful acestui parchet. Numele celor doi au apărut în mai multe secvențe controversate.
G4Media a arătat în august 2022 că cei doi erau acuzați în motivarea judecătorilor care l-au condamnat definitiv pe Lucian Duță că au desfășurat o acțiune ”cu vădit caracter penal” în încercarea de a-l ajuta pe inculpat și pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală. Detalii, aici. Judecătoarele au fost cercetate de CSM și, în noiembrie 2023, au câştigat al patrulea şi ultimul proces în care au contestat excluderea din magistratură.
- Fostul șef al Casei de Sănătate, Lucian Duță a primit, în 25 iulie, o sentință definitivă de 6 ani cu executare pentru că a luat mită 6,3 milioane de euro, conform DNA, pentru implementarea cardului de sănătate. În motivarea Curții de Apel București, judecătoarele Daniela Panioglu (președinte) și Alina-Nadia Guluţanu susțin că Teodor Niță, susținut de șeful său Gigi Valentin Ștefan, a desfășurat o acțiune cu ”un vădit caracter penal, nu numai din punctul de vedere al îndeplinirii deliberat defectuoase a atribuţiilor sale de serviciu, dar şi prin prisma ajutorului dat inculpatului din acest dosar, pentru a îngreuna tragerea sa la răspundere penală”. Judecătorii arată cum Lucian Duță și-a schimbat domiciliul în Constanța și la doar două zile mai târziu a depus un denunț împotriva martorilor cheie din dosar, Radu Enache și Irina Socol, pentru a-i discredita și pentru a scăpa astfel de probe esențiale din dosar.
În iunie 2018, Info Sud-Est a publicat o investigație despre casele și terenurile familiei procurorului șef Constanța, Gigi Valentin Ștefan, și legăturile cu rețeaua Mazăre. Investigația poate fi citită aici.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
