Frica de cătușe îi unește. De azi, va fi tot mai greu
Ponta a fost numit în funcție de Parlament. Așa susține premierul României, aflat astăzi încă în libertate, ba chiar și în funcție, plasându-și frica paralizantă de a intra pe mâna procurorilor, în spatele pretextului că poate fi înlăturat din funcție doar de Parlament. Același argument a fost invocat și de Nicolae Ceaușescu în ziua judecății și a sfârșit împușcat.
Ponta nu poate fi împușcat astăzi cu gloanțe printr-o decizie a magistraților. Dar, din punct de vedere politic, acesta a fost aruncat în aer de opinia publică, de iohanniștii care abia așteaptă câțiva pași greșiți. Unul a fost făcut azi de premier, atunci când acesta a refuzat să își dea demisia, cerând ca această decizie să fie luată de Parlament.
Vorbim de același premier care în urmă cu doar jumătate de an, pe vremea când această zi părea atât de îndepărtată încât nici n-o lua în calcul, susținea că va demisiona fără să clipească dacă DNA va cere începerea urmăririi penale. Dar ziua a venit asemenea unui cutremur: brusc și imprevizibil.
Iar fostul procuror a fost luat prin surprindere, pus într-o situație ingrată, încolțit de jurnaliștii pe care de curând îi lua peste picior, încercând să răspundă întrebărilor acestora, dar cu gândul la posibilele întrebări ale procurorilor.
Al doilea pas greșit, și decisiv în declanșarea unei isterii generale, poate fi făcut de Parlament, în cazul în care colegii lui Ponta vor ieși cu lănci, scuturi și coifuri în apărarea premierului, la fel ca în jenantele și periculoasele precedente: Vosganian și Șova. Ambii, apărați de două ori de haita din Parlament.
Altfel spus, decapitarea ”celui mai cinstit” Guvern depinde acum de mâinile ”curate” ale celui mai ”cinstit” Parlament.
În momentul scrierii acestui editorial, peste 100 din cei 580 de parlamentari sunt urmăriți penal, trimiși în judecată, condamnați definitiv, ori au fost scăpați de urmărirea penală din cauza colegilor lor.
În același timp, am numărat 13 miniștri numiți de Ponta, în frunte cu însuși premierul României, care sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați în prima instanță ori definitiv.
Așadar, se poate spune și așa: Avem cel mai ”cinstit” Parlament și un și mai ”cinstit” Guvern.
Dacă suntem de acord că plagiatul se înscrie și el pe lista faptelor care nu fac cinste unei persoane, atunci lista miniștrilor ”cinstiți” pentru care a garantat mult mai ”cinstitul” premier Ponta, ar trebui să înceapă cu Ioan Mang.
Ioan Mang a fost ministru al Educației în luna mai 2012 pentru o perioadă record: 8 zile. A fost suficientă o săptămână pentru ca jurnaliștii să descopere mai multe acte de plagiat ale cărui autor era chiar ministrul Educației.
Și dacă tot a venit vorba de plagiat, nu putem să nu trecem în revistă cel mai reprezentativ episod din memoria colectivă atunci când vine vorba de copierea lucrărilor științifice fără citarea sursei.
În urma desființării, de către sinistrul Liviu Pop, a comisiei care cerceta doctoratul-plagiat al lui Ponta și folosindu-se de niște șmecherii legislative, o comisie subjugată Ministerul Educației concluzionează că nu avem un premier plagiator. Astăzi, procurorii DNA susțin că Ponta a făcut până și infracțiuni în stil copy-paste: ”Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste”, se arată în comunicatul de presă oficial al DNA.
Lista ”cinstiților” continuă cu ministrul Apărării Corneliu Dobrițoiu: În luna martie a.c., acesta a fost condamnat de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare în dosarul ”Case pentru generali” (atribuirea ilegală de locuințe de la MApN), pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi participaţie improprie la fals intelectual.
”Cel mai cinstit Guvern”, așa cum însăși premierul a afirmat în momentul preluării Executivului, a primit lovitură după lovitură de la procurorii DNA care în luna noiembrie 2014 o cheamă la audieri pe Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta I. Aceasta este urmărită penal, fiind pusă sub acuzare de procurori în dosarul Microsoft.
Nici Ovidiu Silaghi, ministrul Transportului şi Infrastructurii nu s-a lăsat mai prejos, acesta fiind urmărit penal începând cu anul 2013, pentru trafic de influență în perioada când era ministru.
Victor Paul Dobre, ministru delegat pentru Administraţie în Guvernul Ponta I, a fost salvat de parlamentari, în 2012, care au votat împotriva cererii de începere a urmăririi penale pentru săvărşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
La fel s-a întâmplat și cu Daniel Chițoiu (dosarul ASF, în care Dan Radu Rușanu a fost arestat) Varujan Vosganian (dosarul Romgaz) și Dan Șova (dosarul Turceni și Rovinari, în care este urmărit penal și prietenul Ponta), alți trei miniștri ”cinstiți” ai premierului. Cei doi din urmă au fost protejați în două rânduri, după episoade penibile în care și-au permis să invoce Divinitatea, să lăcrimeze și să recurgă la gesturi de damă.
Pe lista noastră apare și Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în primele două guverne Ponta, apoi europarlamentar, care este urmărit penal de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, luare de mită (magistrații vorbesc despre o mită record, de 20 de milioane de euro), trafic de influenţă şi spălare de bani, în dosarul Microsoft.
Mai puțin norocos decât colegii săi este Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor până de curând, care a fost arestat preventiv pentru fapte de corupție comise pe vremea când era primarul municipiului Slatina. Olteanul iubitor de cultură, care îndesa opere de artă în pereții unui apartament, a avut, cel puțin, bunul simț de a-și da demisia din Senat și de a se pune astfel la dispoziția oamenilor legii, spre deosebire de mișeii săi colegi.
Tot în arest s-a aflat și Cristian David, ministru delegat pentru românii de pretutindeni în Cabinetul Ponta II. Acesta este urmărit penal pentru că ar fi primit o șpagă de 500.000 de euro, conform spuselor procurorilor DNA. Acesta a fost pus sub control judiciar în aprilie 2015 și, imediat după decizia judecătorilor, Cristian David s-a botezat la o biserică penticostală.
Până acum, cel mai puțin norocos a fost Relu Fenechiu, ministru al Transporturilor în al doilea guvern Ponta, care ispășește o pedeapsă de cinci ani de închisoare în dosarul ”Transformatorul”.
În toată această poveste, Il capo di tutti capi nu este, nici pe departe Victor Ponta, ci, evident, Liviu Dragnea. Vicepremier în al doilea și al treilea guvern Ponta şi ministrul Dezvoltării Regionale în ultimele trei guverne, Liviu Dragnea este exemplul cel mai clar că merită să fraudezi oricând un scrutin electoral: un singur anișor cu suspendare, în dosarul Referendumului.
Victor Viorel Ponta mai contează acum doar ca simbol al corupției postdecembriste, ca prelungire în rândul politicienilor tineri a metehnelor vechii generații. Dacă va fi deferit Justiției, Ponta va dărâma recordul stabilit de predecesorul și mentorul său, Adrian Năstase, primul premier român care a ajuns în pușcărie pentru fapte de corupție, nefiind însă în funcție în momentul începerii urmăririi penale.
Victor Ponta va rămâne în istoria României ca fiind primul premier în funcție urmărit penal, având calitatea de suspect și ulterior, probabil, de inculpat.
Așadar, urmează o vară fierbinte, poate chiar incendiară, cu negocieri dure, episoade-surpriză, denunțuri și declarații bombă, mutări strategice, cu o clasă politică tot mai unită într-un front anti-DNA și cu două campanii electorale tot mai aproape de cel mai mare blat al României postdecembriste.
Frica de cătușe unește și întărește cel mai bine o clasă politică putrezită de corupție.
Așa că, de azi, va fi tot mai greu.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
