Școlărița lui Iohannis și Mistrețul cu colții de argint
După ce au fost luaţi prin surprindere de câştigarea alegerilor prezidenţiale de către Klaus Iohannis, liberalii „marelui“ PNL au hotărât să schimbe strategia, pentru a nu mai da greș la alegerile locale și parlamentare din 2016.
În primul rând, mișcarea de grație pe care au făcut-o imediat după ce Klaus Iohannis a urcat în scaunul de președinte al României a fost alegerea Alinei Gorghiu în funcția de șef al Partidului Național Liberal. O doamnă neexperimentată, cu o atitudine la fel de fermă ca a unei școlărițe numită șefa clasei, Alina Gorghiu s-a înscris încă din start în fruntea listei celor mai slabi lideri din istoria PNL.
În al doilea rând, o altă mișcare de grație a liberalilor a fost politica moțiunilor de cenzură din 2015. Cele două încercări de a răsturna Guvernul Ponta au fost respinse lamentabil. De altfel, și liberalii știau că nu au majoritatea necesară de a câștiga la vot, nici măcar nu se apropiau de această majoritate. Cu toate acestea, și în luna iunie, cât și în septembrie, au depus cele două moțiuni.
Cu alte cuvinte, liberalii au folosit „moţiunea de cenzură“ doar ca un instrument electoral, de imagine, pentru a-și credibiliza opoziția din Parlament. Graba de a iniția moţiunea de cenzură de la începutul celei de a doua sesiuni parlamentare a adus liniștea în sânul Partidului Național Liberal, care a scăpat de grija cotidiană de a face opoziţie.
La toate acestea, liberalii au presărat condimentul-cheie în asigurarea unei decredibilizări de succes: discursurile cu accente isterice ale marelui liberal Puiu Haşotti.
Penibilul discursurilor senatorului Puiu Hașotti, acest mistreț liberal cu colți de argint, a fost întrecut doar de penibilul discursurilor susţinute înainte şi după moţiune de şcolăriţa lui Iohannis, Alina Gorghiu.
Fostul ministru al Culturii a fost în linia întâi a frontului USL, încă de pe vremea primului guvern Ponta, pentru ca acum să fie tot în linia întâi, doar că împotriva guvernului Ponta, asta pentru ca liberalii să fie siguri că nu există riscul ca războiul împotriva social-democraţilor să fie câştigat.
Puiu Haşotti, susţinătorul înfocat al lui Victor Ponta, în ale cărui cabinete a fost ministru al Culturii, declara înaintea alegerilor parlamentare din 2012: „Spiritul Constituţiei îl obligă pe preşedintele Băsescu să-l nominalizeze pe Victor Ponta premier!”.
Puiu Haşotti, astăzi rivalul înverşunat al premierului Victor Ponta declară, cu un an înaintea alegerilor parlamentare din 2016: „Domnule Ponta, doamna Gorghiu vă tot repetă să vă daţi demisia că poate o să înţelegeţi odată!”.
Liberalii au avut un obiectiv greu de atins şi au fost nevoiţi să treacă printr-o serie de obstacole istovitoare.
Cel mai mare eşec înregistrat de rivalii politici la alegerile prezidenţiale, un preşedinte provenit din PNL a cărui popularitate a depăşit orice aşteptare, un tsunami de antipatie în mijlocul căruia părea că fostul mamut PSD urma să îşi dea duhul spulberându-se sub propria greutate, prima trimitere în judecată din istoria României a unui premier în funcţie – acestea sunt doar câteva dintre greutăţile cu care liberalii au fost nevoiţi să se înfrunte de-a lungul ultimului an.
Totuși, ideile strălucite, compunerile şcolăreşti rostite în faţa jurnaliştilor şi, mai ales, perseverenţa, i-a adus astăzi pe liberali foarte aproape de a reuși imposibilul: să facă din PNL un partid comparabil cu PDL după căderea guvernului Boc, să piardă primării şi consilii judeţene chiar şi în localităţile unde nu mai există adversari politici puternici și credibili, să spulbere coşmarul conform căruia PNL va putea avea în viitorul apropiat majoritate parlamentară sau să trimită un premier liberal la Palatul Victoria.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
