PNL Constanța, paznicul testamentului politic al lui Radu Mazăre
Partidul Național Liberal a anunţat 15 ani că este în opoziție la Constanţa şi, iată, se apropie un moment extrem de important, alegerile locale fără Radu Mazăre. Acum, liberalii pot demonstra că efortul lor nu a fost în zadar.
Contextul este unul mai mult decât favorabil pentru opoziţia de serviciu. Cu alte cuvinte, mai bine nu se putea de când DNA l-a scos din joc pe fostul primar Radu Mazăre, care a câștigat la pas alegerile din 2004, 2008 și 2012. Partidul Național Liberal, aliat al PSD la ultimul scrutin local, a fost obligat să integreze în rândurile sale toată structura locală a PDL (lideri, filiale, electorat). În acelaşi timp, mai multe sondaje de opinie spun că PSD a scăzut, ajungând pentru prima dată după 1990 în urma PNL.
Cu alte cuvinte, ar exista toate indiciile care să ateste că pârtia pentru Primăria Constanța pare special construită pentru victoria PNL în alegerile locale din vara anului 2016.
Şi, totuşi, la acest moment, liberalii constănţeni sunt mai puțin pregătiți pentru o confruntare electorală ca niciodată.
Acest lucru este demonstrat de incapacitatea partidului de a desemna un candidat pentru Primărie, motivându-se selecţia internă între mai mulţi potenţiali doritori. Rezerva PNL Constanţa de a participa şi câştiga fotoliul de primar este dată, cel mai mult, de noua formulă de asociere cu societatea civilă și de susținerea unui candidat independent la alegerile din 2016. Este vorba despre Vergil Chițac, rectorul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”.
La prima vedere, această hotărâre poate părea una viabilă. De ce, dacă Vergil Chițac ar putea fi candidatul perfect în opțiunile electoratului constănțean, să nu fie susținut de PNL, ținând cont că mai există un precedent, cel al lui Cristian Radu, care a câștigat primăria Mangalia ca independent și apoi s-a înregimentat, repede, în structurile PNL?
Însă această variantă luată în calcul de PNL naște multe alte întrebări, ale căror răspunsuri pot oglindi activitatea politică a acestei organizaţii locale din 2000 și până astăzi.
De ce, după 15 ani în care, normal, PNL ar fi trebuit să se pregătească pentru acest moment, astăzi ia, cel puțin și în calcul, o astfel de variantă?
De ce timp de 15 ani marii lideri ai PNL Constanța, în frunte cu Gheorghe Dragomir și Puiu Hașotti, nu au identificat un personaj, în cadrul propriului partid, care să satisfacă cerințele electoratului constănțean?
De ce, timp de 15 ani, în PNL Constanța nu a existat și această temă de lucru: modelarea unui candidat pentru primăria Constanței? Și de ce, dacă ea ar fi existat, 15 ani nu au fost de ajuns pentru a găsi cel puțin o soluție?
De ce nu a existat această problemă în sânul PNL, fiindcă, cum bine știm, capacități politice precum Gheorghe Dragomir și Puiu Hașotti, monștri sacri și parlamentari cu state vechi în politica românească postdecembristă, găsești greu în România. Ei știau cu siguranță că acest moment va veni și, cu toate acestea, partidul este astăzi debusolat în prag de alegeri.
De ce astăzi, în fața unor alegeri atât de importante, liberalii constănțeni iau în calcul susținerea unui candidat independent?
Căci independența în politică nu este un deziderat al liberalilor. Din `90 și până astăzi, nu numai că nu au pariat pe această independență, ci mai mult, s-au aruncat în multiple alianțe politice, știind că altfel nu își pot atinge scopurile. La nivel național, de 25 de ani, PNL a intrat la guvernare alături de toate partidele politice, indiferent de doctrina sau orientările acestora.
Răspunsul nu poate fi decât unul singur: PNL Constanţa îşi propune să respecte algoritmul puterii instituit acum 15 ani de Radu Mazăre: PSD câștigă alegerile și puterea, PNL rămâne în opoziție, iar liderii săi eterni rămân în funcții. O afacere bună pentru toată lumea, după cum a demonstrat-o consecvența acțiunilor.
Astfel, PNL Constanța a reprezentat o opoziție necesară și în același timp utilă pentru Radu Mazăre. Pentru liderii liberali, puternicul PSD și Radu Mazăre au reprezentat alibiul extraordinar pentru a rămâne mereu în funcții.
Astfel, PNL s-a transformat într-o anexă a social democraților, acest binom putere-opoziție reușind să facă din Radu Mazăre șeful Constanței timp de 15 ani și să reușească să construiască o scenă politică după asemănarea regimului său: cu o opoziție de fațadă, ca în statele autoritare (Rusia, Belarus), care nu are resursele proprii de a evolua liber, cu proiecte, programe și lideri, cu o selecție inexistentă în partid timp de 15 ani, în care cuplul Hașotti-Dragomir a condus nestingherit, chiar și fără să înregistreze rezultate notabile. Pierderea alegerilor locale la Constanţa de către candidaţii PNL (în 2004 şi 2008) nu a avut niciodată urmări asupra structurii de decizie din organizaţia locală.
PSD este condus astăzi de garda a II-a – Decebal Făgădău și Felix Stroe – și putem spune că există un început de restructurare în cadrul partidului, în timp ce PNL a rămas împământenit, după 15 ani, sub conducerea acelorași lideri, partenerii din opoziție ai lui Radu Mazăre – Puiu Hașotti și Gheorghe Dragomir. Dacă dinspre liderii PSD vin teme inedite în mesajele publice (ar fi de amintit doar campania pentru refacerea şi promovarea patrimoniului istoric sau a salubrizării oraşului, pe care le afişează primarul Făgădău), dinspre PNL nu poate veni nici măcar numele unui candidat. Încremenirea în proiect a rămăşiţelor epocii Radu Mazăre va ajuta, fără îndoială, culoarea actualei administraţii locale.
În aceste condiții, nu este surprinzătoare alegerea Partidului Național Liberal de a arunca în luptă un independent. În eventualitatea unui eșec la următoarele alegeri locale, responsabilitatea PNL ar fi minimă, iar liderii acestuia și-ar păstra, în continuare, funcțiile. Mai grav ar fi dacă candidatul susținut de PNL ar câștiga…
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
Interesanta perspectiva, intr-adevar, PNL-ul a luat o atitudine suspecta in cazul alegerilor. Chiar nu este normal ca partidul sa nu aiba un om pregatit pentru alegeri si sa trebuiasca sa aleaga oameni care nici macar nu si-au manifestat interesul de a candida.