Prim ministrul Victor Ponta este primul lider din istoria politică de 150 de ani a României care renunţă, în timpul mandatului de şef al Executivului, la conducerea partidului care îl susţine.
Când toată lumea aştepta o decizie privind viitorul Greciei în grupul statelor cu moneda euro, iată că surpriza a venit de la Bucureşti.Duminică, 12 iulie 2015, premierul Victor Ponta a anunțat, într-o postare pe Facebook, că renunță la președinția Partidului Social Democrat, după mai bine de 3 ani în care a ocupat această funcție: „Vă aduc la cunoștință decizia mea de nu mai ocupa nicio funcție de conducere în Partid până la momentul în care îmi voi demonstra nevinovăția față de acuzațiile aduse“.
Principalul motiv pentru care Victor Ponta a decis să renunțe la funcția politică din partid este problema cu Justiția, mai precis începerea urmăririi penale, anunţate pe 5 iunie: „Există însă și o situație nouă, specială, față de care trebuie să reacționez: președintele PSD este anchetat de DNA (nu conteaza cum și de ce!). Și alți colegi ai noștri au renunțat temporar la funcțiile politice pentru a-și lămuri situația juridică. Iar eu nu pot să cer altora să facă un sacrificiu pe care eu nu sunt dispus să mi-l asum!“.
Însă, paradoxal, Victor Ponta nu renunță întâi la funcția pe care o deține în fruntea Guvernului, într-o logică firească, ci la cea din cadrul partidului. „Am toată convingerea și încrederea că Rovana Plumb, Andrei Dolineaschi, Liviu Dragnea și ceilalți colegi vor asigura cu succes conducerea Partidului în această perioadă, iar eu îmi voi face alături de ei, ca Prim Ministru și membru de partid, datoria față de PSD și față de milioanele de români care au fost și sunt alături de noi“. Este sigur că, o dată revenit din Turcia, Ponta a obţinut repunerea în funcţia de prim ministru, în mod procedural, din partea preşedintelui Iohannis. Nu este la fel de sigur, însă, că a revenit şi la conducerea PSD atâta vreme cât Rovana Plumb susţine că va continua conducerea interimară. Va continua, deci nu a fost întreruptă. Aceasta nu este o practică nouă pentru liderii PSD care au probleme cu Justiția. Radu Mazăre, în urmă cu puțin timp, aflat în arest preventiv, a renunțat întâi la funcția din partid, de șef al PSD Constanța, ca mai apoi să își dea demisia și din fruntea primăriei pe care o conducea de 15 ani. Va fi asemănător şi parcursul politic al lui Victor Ponta?
Iată că dinamica clasei politice impusă de acțiunile DNA a creat un nou trend, cel puțin în cazul Partidului Social Democrat, în care membrii acestuia renunță, de câte ori este cazul, la funcțiile politice ca, mai apoi, să anunțe că se retrag definit din viața publică.
Decizia lui Victor Ponta nu este greu de descifrat. Ea nu se datorează unor factori politici interni sau a unei presiuni din partea societății civile, oglindită de actualele sondaje ce îl poziționează pe acesta foarte jos în ceea ce privește cota de încredere. 78% dintre români au încredere puțină și foarte puțină în Guvern, în timp ce 7 din 10 români nu au încredere în Victor Ponta, conform unui sondaj IRES, realizat la mijlocul lunii iunie. Decizia aceasta nu vine nici măcar datorită unei moralități pe care ar trebui să o aibă orice șef de instituție democratică, mai ales atunci când vorbim de Guvernul României. Este clar că Victor Ponta încearcă să iasă din încurcătură după anunţul public al DNA şi cererea de demisie din partea preşedintelui Iohannis. Prim ministrul a ales să renunţe, deocamdată, la funcţia din partid pentru că, în ultimele săptămâni, presiunile au devenit din ce în ce mai puternice şi nu au lipsit, din teritoriu, chiar ameninţări. În definitiv, la acest moment, păstrarea funcţiei de şef al guvernului reprezintă o soluţie de autoritate în relaţia cu partidul şi cu viitorul lui lider.
Alegerea prim ministrului sa de a pleca timp de mai bine de trei săptămâni pentru a se opera în Turcia (atenție, țară ce nu face parte din Uniunea Europeană, deși există multe țări din Uniune unde se fac astfel de operații la un nivel înalt) arăta, încă de la mijlocul lui iunie, că Victor Ponta se pregăteşte pentru o soluţie de avarie. Simplul fapt că nu a răspuns public la niciuna dintre criticile liderilor partidului arată că, cel mai probabil, stabilise această decizie de demisie încă din momentul în care se afla în spitalul din Istanbul.
Un exemplu de critică din ineriorul partidului a venit din partea unui lider dintr-ul fief al PSD, noul şef de organizaţie a municipiului Constanţa, Decebal Făgădău, care declara la sfârșitul lunii iunie: „În mod cert, ceea ce se întâmplă nu face bine partidului. Victor Ponta trebuie să gestioneze foarte bine problema partidului. Atât mesajele pe care le-a transmis, cât şi mesajele care i-au fost transmise de către liderii PSD, vor scurta perioada de recuperare în Turcia. Iar în interiorul PSD se va lua, cred, o decizie“. Înlocuitorul lui Radu Mazăre nu se sfia să considere că PSD poate fi condus și de alți lideri, precum Rovana Plumb, Valeriu Zgonea sau Liviu Dragnea.
Pe lângă declarațiile propriilor colegi din partid, un alt eveniment a prevestit o rupere a PSD de Victor Ponta, deși el este cel ce astăzi anunță plecarea sa din conducerea partidului. În lipsa sa, Parlamentul României a votat ca Mihai Răzvan Ungureanu să devină noul șef al Serviciului de Informații Externe. Acest lucru se întâmpla în condițiile în care Victor Ponta și PSD declarau că nu sunt de acord cu propunerea făcută de președintele Klaus Iohannis, iar alianța de guvernare avea la acel moment majoritate absolută în Parlament, fapt demonstrat la votul pentru moțiunea de cenzură de la începutul lunii iunie. Cu toate acestea, UNPR, partener de alianţă guvernamentală cu PSD a votat alături de PNL pentru numirea lui Ungureanu în fruntea SIE.
Prin toate acțiunile întreprinse de Victor Ponta este cert faptul că asupra sa au existat presiuni imense venite din toate părțile (PSD, propriul partid, Justiție, cancelarii europene și transatlantice) şi că la ele a răspuns în sens pozitiv, aproape tot timpul, deşi în declaraţiile de presă a încercat să îşi protejeze intangibilitatea.
Ce se va întâmpla de azi în Partidul Social Democrat ? Cât va mai rămâne acest guvern în funcţie? Ce va face majoritatea parlamentară? Va fi capabilă să poată construi soluţia alegerilor anticipate, eliminând un an de avantaje pentru cei din Camera Deputaţilor şi din Senat? Din 1990, România nu a cunoscut această procedură a alegerilor parlamentare anticipate, existând permanent soluţii politice care să păstreze intact mandatul de patru ani al aleşilor.
În ceea ce privește PSD, putem afirma fără nici o îndoială că partidul condus până ieri de Victor Ponta trece prin cea mai mare criză din istoria sa postdecembristă.
Măcinat de acțiunile DNA ce au atins mai toți liderii săi (în special baroni locali și ajungând până la vicepremierul Liviu Dragnea și chiar Victor Ponta), PSD se vede astăzi într-o postură inedită: nu mai există nici un lider credibil în cadrul partidului ce poate să omogenizeze și să strângă rândurile în jurul său. Astfel, PSD se vede astăzi pulverizat de furia Justiției dar și de deciziile neinspirate pe care le-a luat în trecut. Este aproape imposibil de găsit, rapid, un lider PSD care ar putea prelua conducerea guvernului în cazul în care Victor Ponta ar renunţa şi la această funcţie.
În ceea ce privește Guvernul României, în condițiile în care Parlamentul se află în vacanță, este destul de probabil ca Victor Ponta să mai rămână în scaunul de la Palatul Victoria până în toamnă (asta dacă nu își dă demisia), atunci când, așa cum ar fi firesc, o nouă majoritate parlamentară (conturată deja în momentul votului la Mihai Răzvan Ungureanu) ar trebui să impună un nou Guvern, de această dată liberal.
Însă și această variantă nu este una tocmai satisfăcătoare, ținând cont de lipsa de lideri în PNL, acolo unde, de ceva vreme, Vasile Blaga și Alina Gorghiu nu găsesc soluțiile credibile. De la începutul acestui an, cei doi lideri PNL nu au reuşit nici să elaboreze un program de guvernare, nici să facă din Cătălin Predoiu o alternativă de lider de Executiv și, cel mai important, nu au reuşit victoria la singura moţiune de cenzură depusă în Parlament.
Deși se anunța o vară liniștită, în care principala dezbatere pe ordinea de zi era creșterea salariilor președintelui și a premierului României, iată că demisia din fruntea PSD a lui Victor Ponta deschide noi orizonturi referitoare la lupta politică din țară.
Variabilele sunt multe, iar opțiunile puține.
PSD este obligat să înceapă un lung proces de restructurare ce se va suprapune cu alegerile locale din 2016. Dacă procesul de eliminare a liderilor corupţi din teritoriu, început de Justiţie, va fi continuat şi susţinut de partid, PSD nu mai poate spera la scoruri bune la scrutinul pentru locale. O reformă internă poate anula, pentru moment, câştigul din vara anului viitor. De cealaltă parte, în marele PNL există încă lupte de tranșee, atât la nivel central, cât și local, între liberali și foștii pedeliști. Tot acest context este presărat cu acțiunile DNA, ce scot zi de zi, la iveală, corupția din clasa politică.
În această situație, politica în România se face haotic, fiecare dorindu-și să își acopere spatele. Iar acest lucru se transpune în viziunea administrativă, care interesează cel mai puțin în acest moment.
Victor Ponta a stabilit două recorduri istorice pentru funcţia de prim ministru în evoluţie de mai bine de 150 de ani a României moderne: a devenit primul şef al Executivului urmărit penal şi care îşi dă demisia din funcţia de lider al partidului care îl susţine.
Când va urma demisia guvernului? Doar PNL poate decide dacă are resursele pentru o schimbare…
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
