Cine va părăsi scena politică după 23 septembrie? Aceasta este noua temă de campanie pentru alegerile prezidenţiale, într-un context în care puţini mai aşteptau surprize. Recentele ieşiri publice ale preşedintelui Traian Băsescu sunt fără echivoc: unul dintre candidaţii anunţaţi pentru cursa electorală din noiembrie 2014 a fost (sau mai este) agent sub acoperire al unui serviciu de informaţii. Nu este limpede, până acum, dacă şeful statului se referă la un serviciu românesc sau străin, despre cine este vorba, dacă informaţia respectivă este secretă sau nu şi, mai ales, de ce, în acest caz, nu există reacţia celui vizat.
Atacul lui Traian Băsescu are o evidentă tentă electorală. Preşedintele ştie, pentru că este un animal politic ireproşabil, că orice informaţie despre activitatea unui agent sub acoperire nu poate fi divulgată oricum presei pentru că este clasificată. Este vorba, mai degrabă, despre cel puţin două aspecte, strict legate de poziţia Cotrocenilor în noul ansamblu de reguli şi strategii dinaintea alegerilor prezidenţiale.
Mai întâi, preşedintele Băsescu intră în ofensivă după o perioadă lungă şi foarte complicată, care i-a pus la încercare toate atuurile care îl ţin de un sfert de veac în politica românească. Scandalul de corupţie din jurul familiei sale, înfrângerea fără drept de apel a Partidului Mişcarea Populară la alegerile europarlamentare din mai 2014, recentele speculaţii privind o nouă (a treia) suspendare din funcţie (la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu) au fost momente în care, evident, Traian Băsescu a fost în defensivă şi nu a putut replica la nivelul obişnuit. Apoi, şi mai important, recenta desemnare a Corinei Creţu, membru PSD, în importanta funcţie de comisar european pentru Politici Regionale s-a făcut mai degrabă fără voinţa şefului statului şi este un rezultat al influenţei lui Victor Ponta. Se poate discuta dacă anunţul făcut de preşedinte la o televiziune favorabilă nu a dorit să anuleze efectele mediatice ale acestei reuşite în politica europeană a guvernului. Ceea ce rămâne este că, în presa din România cel puţin, Corina Creţu nu şi-a putut savura succesul tocmai datorită ghicitorilor lui Traian Băsescu despre agenţii sub acoperire.
A sosit momentul ca preşedintele să intre pe scena alegerilor şi a făcu-t-o, obişnuit, printr-un spectacol care a captivat presa şi opinia publică. Momentul 23 septembrie este aşteptat cu nerăbdare pentru o clarificare, dacă va fi cazul, a scenei politice româneşti.
În al doilea rând, anunţul intempestiv şi repetat al preşedintelui are menirea de a invita electoratul la o opţiune cât mai categorică. Dacă în 2009 am avut de ales, în definitiv emoţional, între un candidat care se întâlnea cu Sorin Ovidiu Vîntu (Mircea Geoană, PSD) şi unul care făcea public aceste lucruri, acum Traian Băsescu doreşte să elimine un procentaj cât mai însemnat din electoratul pasiv şi confuz, să trimită o temă de campanie extrem de clară şi de conturată şi să împingă, firesc, cât mai mult spre Dreapta (poate chiar spre PMP). De atâta vreme în politică, Traian Băsescu ştie cel mai bine că electoratul român nu votează neapărat apăsat de greutăţile unei recesiuni econo-mice, de succese/ insuccese pe plan internaţional, că nu este în mod necesar împovărat de teme legate de corupţie sau lipsă de management guvernamental sau administrativ. Preşedintele a impus o temă de campanie, mai întâi presei, pentru a o testa, iar aceasta va deveni primordială în această toamnă. Se dovedeşte, ceea ce era de aşteptat, că Traian Băsescu va fi jucător principal în alegerile prezidenţiale, chiar dacă nu va mai candida.
Şi totuşi, dacă ar ieşi la iveală un nume, mai precis la cine ne putem aştepta?
Pâna în momentul de faţă, vizaţi par a fi cinci candidaţi: Victor Ponta, Monica Macovei, Călin Popescu Tăriceanu, Klaus Iohannis şi Elena Udrea.
Prim ministrul Victor Ponta, candidatul PSD, este cel mai bine plasat în toate sondajele de opinie şi pare a se califica sigur în turul al doilea. Reuşita recentă din politica europeană, în sensul victoriei Corinei Creţu, are atuuri în plan internaţional şi intern, totodată, pentru că, într-o anumită cheie, este prima victorie a liderului PSD în faţa Palatului Cotroceni. Cum Traian Băsescu nu a făcut niciodată un secret că ţine la prestigiul extern construit într-un deceniu, o relaţie mai antagonică decât înainte între cei doi nu este deloc exclusă. În plus, preşedintele nu a ascuns opiniei pu-blice teme economice puţin favorabile guvernului Ponta şi nu s-a ferit să descalifice membri ai echipei guvernamentale în momente critice. O atenţionare prealabilă a lui Victor Ponta, fie pentru a-şi completa CV-ul de candidat, fie chiar spre a se retrage din cursă, nu va avea efecte. Victor Ponta a dovedit, din mai 2012 de când stăpâneşte Palatul Victoria, că este un politician care nu se apleacă sub greutatea criticilor sau loviturilor dure. Scandalul din jurul tezei sale de doctorat sau acela, şi mai grav, din vara anului 2012, din timpul loviturii de stat, au clarificat profilul prim ministrului. Dacă el este persoana vizată de preşedintele Traian Băsescu în declaraţiile privind colaborarea cu serviciile secrete, impactul electoral nu va fi unul deosebit.
Recenta ordonanţă de urgenţă privind migraţia aleşilor locali dovedeşte tocmai lipsa de scrupule a liderului PSD în obţinerea scorului câştigător: de fotoliul de preşedinte îl desparte ceva mai mult de 5 mi-lioane de voturi. Modul în care a fost organizat, recent, congresul extraordinar de la Alba Iulia, fief PDL, dovedeşte motivaţia excepţională a organizaţiilor locale şi a conducerii locale de a obţine succesul aşteptat de 14 ani la cea mai înaltă funcţie în stat. Diferenţa ar putea să apară, evident, în turul al doilea, când este sigur că PSD ar fi presat cu această temă de campanie, destul de inconfortabilă în contextul conflictului din Răsăritul Europei, dintre Rusia şi Ucraina şi a radicalizării poziţiilor SUA, NATO şi UE. În mod sigur, turul al doilea al alegerilor va avea un impact emoţional formidabil şi nu este exclus ca poveştile poliţiste ale preşedintelui României să clarifice victoria Dreptei.
Monica Macovei ar putea fi al doilea candidat vizat. Aici, evident că nu mai este vorba despre politică pentru că europarlamentarul PDL nu are nicio şansă să câştige alegerile sau să intre în turul al doilea. Este un război de prestigiu la cel mai înalt vârf între Traian Băsescu şi cea care şi-a asumat, uneori într-o singurătate strigătoare, misiunea luptei anticorupţie într-o ţară cu instituţii neconsolidate. Cei doi, Macovei şi Băsescu, au traversat vreme îndelungată tranziţia, pe acelaşi drum şi au împărtăşit aceleaşi idealuri. În criza politică fără precedent din 2009 fostul ministru al Justiţiei era nominalizată la conducerea guvernului. Doar ruperea PDL şi, mai ales, apariţia Elenei Udrea în fruntea PMP, au anulat o veche prietenie politică. Profilul naţional şi, mai ales, extern al Monicăi Macovei poate fi motivul unei lovituri bine ţintite din partea Cotrocenilor: să ne aducem aminte de Mona Muscă. Eliminarea candidatului Macovei ar îndrepta cele câteva procente ale electoratului spre Dreapta, mai firesc spre PMP decât spre alianţa PNL- PDL.
Călin Popescu Tăriceanu şi Klaus Iohannis, chiar dacă pot fi vizaţi de declaraţiile tulburătoare ale preşedintelui, vor suferi un impact minim din partea electoratului. Cei doi au partizani fideli: Tăriceanu a rupt PNL şi merge pe ideea libera-lismului istoric şi autentic iar primarul Sibiului duce în spate organizaţii şi administraţii locale PNL şi PDL, direct interesate într-o victorie. Opoziţia fără imaginaţie, fără proiecte şi chiar fără discurs promovată de alianţa dintre cele două partide nu este un pericol nici pentru actualul guvern şi, evident, nici pentru preşedinte. Este foarte puţin probabilă ieşirea din cursă a unuia dintre cei doi – Tăriceanu sau Iohannis – în urma jocului lui Traian Băsescu. O posibilă implicare a vreunuia în acest joc ar creşte potenţialul de câştigător al lui Victor Ponta, în sensul obţinerii procentelor mult râvnite de liderul PSD (în jur de 15, conform celor mai multe dintre sondaje).
În fine, copila teribilă a politicii României, Elena Udrea, are doar şanse teoretice să intre în jocul de-a excluderea. Toate declaraţile publice şi manifestările politice ale preşedintelui Traian Băsescu duc spre o susţinere, aproape necondiţionată, pentru liderul PMP. Nici rezultatul modest din alegerile europarlamentare, nici plecarea in-telectualilor din partid, cu atât mai puţin suspiciunile de corupţie care planează (încă) deasupra Elenei Udrea nu au schimbat decizia lui Traian Băsescu. Este aproape sigur că, din punct de vedere electoral, agentul sub acoperire, o dată deconspirat, ar mai aduce un plus şi candidatei PMP, fără ca acest lucru să invite la prognoze de câştigare a alegerilor.
Nu este clar dacă 23 septembrie 2014 va aduce eliminarea unui candidat la prezidenţiale din viaţa politică, dar ceea ce a devenit evident este că preşedintele Traian Băsescu îşi propune un rol activ în campania electorală. O atitudine extrem de agresivă, punctată pe o temă foarte uşor de controlat în mass-media şi în opinia publică, cu impact emoţional aşteptat. Deconspirarea unuia dintre candidaţi, a lui Victor Ponta în special, ar răsturna într-un mod fără precedent datele de până acum.
Se aude cumva, de pe dealul Cotrocenilor, o voce care a rostit deja sentinţa capitală: les jeux sont faits, rien ne va plus?
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
