Zeci de limbi, scrieri sau dialecte foarte populare sau răspândite în urmă cu secole și milenii mai trăiesc astăzi doar în mințile și birourile cercetătorilor, arheologilor și pasionaților de istorie. Acest lucru s-ar putea schimba, totuși, cu ajutorul inteligenței artificiale – limbi și sisteme antice de scriere ar putea ajunge cu mult mai aproape de publicul larg cu ajutorul tehnologiei.
Acest fapt a ajuns cel mai recent în atenția internațională în mai, atunci când un grup interdisciplinar de cercetători în domeniul informaticii și al istoriei a publicat studiul “Traducerea din akkadiană în engleză cu ajutorul traducerii automate neuronale”, în care au descris crearea unui model AI capabil de a traduce instant texte din limba akkadiană, scrise în cuneiformă, prin folosirea aceleiași tehnologii pe care este bazat Google Translate, explică revista americană Fortune.
După cum explică The Times of Israel, echipa de cercetători de la Universitatea din Tel Aviv, de la Universitatea Ariel și ingineri software de la Google, a folosit “traducerea automată neuronală”, un subdomeniu al inteligenței artificiale (AI) care se ocupă cu traducerea de texte dintr-o limbă în alta, explică ONG-ul american A.I. for Everyone.
Utilizat și de Google Translate, Baidu translate și alte motoare de traducere, acest tip de AI funcționează prin convertirea cuvintelor într-un șir de numere și utilizează o formulă matematică complexă, numită rețea neuronală, pentru a produce o propoziție într-o altă limbă într-o construcție mai precisă și mai naturală decât traducerea cuvânt cu cuvânt.
Această realizare este deosebită pentru domeniul arheologiei datorită importanței limbii akkadiene. Aceasta a fost scrisă și vorbită în Mesopotamia și în Orientul Mijlociu din jurul anului 3.000 î.Hr. până în anul 100 d.Hr. A fost lingua franca a vremii sale, similară cu engleza în prezent, până pe la momentul 600 î.Hr., când a început să fie înlocuită treptat de aramaică.
Akkadiana și predecesoarea sa, sumeriana, au fost scrise folosind cuneiforma, un sistem de scriere în care un instrument ascuțit e folosit pentru a crea marcaje în formă de cuie sau ace pe o bucată de lut umed. Cuneiformele akkadiene și sumeriene sunt cele mai vechi limbi scrise descoperite vreodată, deși sunt disponibile mult mai multe texte în akkadiană decât în sumeriană.
Deși comoara de informații este vastă, ea este greu de accesat – există sute de mii de tablete de lut cu texte akkadiene descoperite în lume, cele mai vechi de peste 5.400 de ani, dar un număr extrem de limitat de experți, așa că cele mai multe dintre texte nu pot fi traduse, explică The Jerusalem Post.
Munca cercetărilor ar putea fi cu mult ușurată de acum, totuși – traducerea ar fi utilizabilă ca o primă abordare a textului. Autorii propun ca traducerea automată să poată fi utilizată ca parte a unei “colaborări om-mașină”, în care cercetătorii umani corectează și îmbunătățesc rezultatele modelelor.
Autorii punctează de asemenea faptul că acest pas, deși monumental, nu este ultimul. Uneltele digitale folosite în traduceri devin mai performante de la an la an, iar cercetătorii prevăd că performanța va crește – un fapt ușor de crezut, dacă aruncăm o privire asupra evoluției fenomenului în ultimii ani.
În 2018, spre exemplu, Émilie Pagé-Perron, cercetătoare în asiriologie la Universitatea din Toronto, coordona un proiect de traducere computerizată a aproape 70 de mii de documente administrative din Mesopotamia secolului XXI î.Hr., majoritatea dintre ele texte scurte și simple: tranzacții sau livrări de oi, pachete de stuf sau bere către vreun templu sau un individ.
Într-o declarație oficială pentru BBC, femeia a explicat că, deși textele nu sunt foarte interesante individual, cercetarea lor este deosebit de importantă pentru a înțelege stilul de viață, cultura și alte aspecte ale vieții în Mesopotamia străveche.
Ea își exprima, de asemenea, speranța ca, într-o zi, tehnologia să avanseze suficient pentru a traduce automat texte mai complete și din limbi diferite, precum akkadiana. Această dorință i-a fost îndeplinită de cercetătorii israelieni cinci ani mai târziu.
Aceasta este departe de a fi singura realizare impresionantă în domeniu din ultimii ani, totuși. În 2020, Institutul Tehnologic din Massachusetts a creat un sistem de traducere computerizată menit să ajute la traducerea unor limbi nedescifrate până acum, din vocabularele cărora se cunosc doar câteva mii de cuvinte.
Cercetătorii MIT speră să poată folosi acest sistem, împreună cu un algoritm de descifrare complex, bazat pe concluzii și principii generale ale evoluției limbajului uman, pentru a afla în final secretele acestor limbi care rămân netraduse de zeci de ani.
De asemenea, din câte se pare, acest progres nu va rămâne, ca înainte, numai la dispoziția celor câțiva academicieni capabili de a studia aceste limbaje antice.
În februarie, Universitatea Ludwig-Maximilian, din München, a demarat un proiect ambițios de digitalizare al tuturor tabletelor cu scriere cuneiformă din Babilon cu ajutorul A.I.
Biblioteca Electronică Babiloniană este deja disponibilă publicului, online și gratuit, cu o primă parte a celor peste 300.000 de rânduri de text pe care proiectul și le propune să le transpună în format digital.
O parte semnificativă a experienței umane se găsește în rânduri scrise în cuneiformă, o invenție inovatoarea la timpul său, care poate fi adusă în fața oamenilor prin intermediul inovațiilor din prezent.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
