958.000 de estonieni, din care aproape 80.000 aflaţi în afara ţării, au ales la 3 martie 101 membri ai unui nou Riigikogu (parlament unicameral), dintre cei 1099 de candidaţi reuniţi în 10 partide şi formaţiuni politice. Cum în ţara lor totul este informatizat, în dimineaţa deschiderii urnelor mai bine de 39% din cetăţenii cu drept de vot îşi exprimaseră deja opţiunile, din faţa unui calculator.
Alegerile parlamentare din Estonia nu au provocat o revoluţie. Parlamentul de la Tallinn a fost suficient de încăpător pentru cele două formaţiuni centriste, de orientare liberală, care domină viaţa politică de aproape două decenii – Partidul Reformei (câştigător detaşat) şi Partidul de Centru – dar şi pentru formaţiuni populiste şi eurofobe, precum Partidul Popular Conservator (EKRE). Alături de ele au mai intrat în Parlament Isamaa (extrema stângă) şi partidul Social Democrat.
O campanie fără promisiuni majore dar cu Rusia ca protagonistă
Guvernul de coaliţie condus de prim-ministrul Jüri Ratas (Partidul de Centru), ajuns la putere în noiembrie 2016, a fost obligat să accepte organizarea alegerilor parlamentare deoarece i-a lipsit majoritatea. Cele trei formaţiuni guvernamentale – Partidul de Centru, Partidul Social Democrat şi Pro Patria – nu mai deţineau controlul în Riigikogu şi riscau o moţiune de cenzură din partea celuilalt partid centrist liberal, Partidul Reformei, care a condus Estonia între 2005 şi 2016.
Jüri Ratas este prim-ministrul Estoniei care, la Constanţa, a ajutat-o pe omoloaga sa din România, Viorica Dăncilă, să îi pronunţe numele, pe care îl uitase, într-o conferinţă de presă ocazionată de deschiderea consulatului onorific şi a liniei aeriene directe dintre Constanţa şi Tallinn. A fost prima vizită oficială a unui şef al guvernului Estoniei la Constanţa iar ea a avut loc în iunie 2018.
În campania electorală, cele două mari formaţiuni politice ale Estoniei, Partidul de Centru şi Partidul Reformei, şi-au anunţat vechile proiecte de dezvoltare economică şi financiară şi s-au contrazis pe teme legate de viitorul relaţiilor cu Federaţia Rusă, cel mai important vecin al Estoniei.
Estonia are o populaţie de 1,3 milioane locuitori, din care doar 69% sunt estoni. 25% din totalul locuitorilor sunt ruşi, colonizaţi în timpul existenţei URSS, când Estonia a fost parte a imperiului sovietic (1940-1941 şi 1944-1991). În 1989, etnicii estoni mai reprezentau doar 60% din totalul populaţiei, în condiţiile în care zeci de mii de locuitori fuseseră ucişi sau deportaţi în diverse regiuni ale URSS. Prin urmare, nu doar problema vecinătăţii cu Rusia este o temă de dezbatere publică, ci şi integrarea comunităţii ruse şi, desigur, utilizarea limbii ruse în instituţiile estone.
Liderul guvernului şi al Partidului de Centru, Jüri Ratas, este, la cei 40 de ani ai săi, printre cei mai tineri lideri ai lumii. Este doar unul dintre motivele pentru care, în sondajul de opinie efectuat la începutul anului 2019 de agenţia Turu-uuringute AS pentru cel mai important cotidian din Estonia, „Päevaleht” şi postul naţional de radio Eesti Rahvusringhääling, Ratas a fost votat drept cel mai performant premier al ţării. E drept, procentajul vorbitorilor de limbă rusă a fost de două ori mai ridicat decât al celor de limbă estonă: 55%, respectiv 30%. Unul dintre motive este simpatia cu care liderul Partidului de Centru priveşte utilizarea limbii ruse în educaţie şi instituţii. Cu toate acestea, la alegerile din 3 martie, Ratas a obţinut abia a şasea poziţie în ceea ce priveşte numărul de voturi acordate.
Partidul de Centru a promis creşterea imediată a pensiilor, cu 100 de euro (moneda europeană a fost introdusă în Estonia în 2011) şi ajutoare mai consistente, financiare, pentru familiile cu copii. Juri Ratas a asigurat că este interesat de creşterea bogăţiei clasei de mijloc, majoritară numeric în Estonia, şi pentru dezvoltarea revoluţionară a infrastructurii. De pildă: extinderea gratuităţii pentru transportul în comun (rutier şi feroviar) la nivelul întregii ţări, după ce soluţia este aplicată deja în capitala Tallinn. O promisiune mai veche a Partidului de Centru a fost readusă în dezbaterea de campanie: modificarea Constituţiei şi alegerea preşedintelui Republicii prin scrutin universal direct şi nu în Parlament, ca până acum.
Totuşi, prim-ministrul Juri Ratas nu a putut ocoli două dintre cele mai nefericite teme care lovesc direct Partidul de Centru. Liderul istoric al formaţiunii, fondatorul său, Edgar Savisaar, fost primar al capitalei Tallinn, este anchetat pentru corupţie, cu deturnare de fonduri. Nici refuzul aceluiaşi Juri Ratas de a denunţa un acord politic mai vechi semnat între Partidul de Centru şi formaţiunea Rusia Unită, cea care îl susţine politic pe preşedintele Vladimir Putin, nu a făcut bine pentru obţinerea unui scor electoral ridicat. Ratas a replicat mereu că acordul cu partidul lui Putin este „un simplu document”, fără implicaţii politice, care nu a funcţionat niciodată şi care „este lipsit de importanţă”. Chiar şi aşa, acordul a rămas în vigoare şi după această campanie electorală.
Partidul Reformei, aflat în opoziţie până la alegerile din 3 martie, este condus de Kaja Kallas, o femeie extrem de implicată în politică (tatăl ei a fost prim-ministru) şi extrem de convingătoare în a aduna resurse pentru revenirea la putere. Ea, împreună cu ceilalţi lideri ai partidului, a condamnat fără menajamente ceea ce a denumit drept „legăturile cu Vladimir Putin şi cu Rusia” ale Partidului de Centru şi ale prim-ministrului Juri Ratas şi a promis măsuri radicale pentru controlul relaţiilor dintre Tallinn şi Moscova. Ameninţările armate continue ale Kremlinului, atacurile cibernetice constante, declaraţiile extrem de agresive ale liderilor de la Moscova au conturat o stare extrem de negativă faţă de Rusia şi de preşedintele Vladimir Putin în societatea estonă.
Kaja Kallas a promis estonilor o reformă a politicilor fiscale în sensul unei simplificări şi mai mari (în momentul de faţă administraţia Estoniei este în întregime on-line), o creştere a pensiilor (cu până la 200 de euro) şi a veniturilor salariale dar şi o reducere a intervenţiei statului în economie. Partidul Reformei va promova privatizarea a trei importante companii de stat: Enefit Green (energie), Ent Eesti Teed (infrastructură rutieră) şi Omniva (transporturi poştale). Partidul Reformei a gestionat criza economică şi financiară declanşată în 2008, prin măsuri ferme şi dure de austeritate, care au relansat rapid economia Estoniei. Totodată, aceste decizii au făcut ca, în momentul de faţă, Estonia să deţină cel mai mic procentaj de datorie publică din Produsul Intern Brut (sub 10%) din întreaga Uniune Europeană.
O pată de culoare, obişnuită deja în alegerile de pe continetul european, este a treia formaţiune politică a ţării, Partidul Popular Conservator, EKRE, condus de istoricul septuagenar Mart Helme şi de fiul său, Martin Helme. EKRE este un partid eurofob, care militează pentru ieşirea Estoniei din Uniunea Europeană (un fel de Estxit) şi în favoarea promovării legislative autoritare a „spiritului estonian”. Interzicerea avortului, impunerea familie tradiţionale, refuzul oricărui dialog cu Uniunea Europeană pe tema cotelor de refugiaţi, eliminarea măsurilor economice şi financiare de austeritate au completat oferta conservatorilor. Mart Helme aseamănă democraţia liberală cu regimul comunist şi instituţiile Uniunii Europene cu acelea ale URSS. Printr-o acţiune de imagine extravagantă, el a organizat de ziua naţională, la 24 februarie, o amplă demostraţie cu torţe, la care au luat parte peste 6.000 de persoane, sub sloganul „Eesti eest” (Totul pentru Estonia). Conservatorii – cu un discurs radical rusofob – solicită alocarea a 2,6% din produsul Intern Brut pentru mica armată a ţării şi se opun nu doar primirii de refugiaţi din statele Orientului Mijlociu ci și din acelea din fosta Uniune Sovietică. Mai bine de 30.000 de persoane din Ucraina, Belarus şi Republica Moldova s-au aşezat în ultimii ani în Estonia iar statutul lor este controversat, din punctul de vedere al Partidului Popular Conservator, fiind îndemnate să plece cât mai repede înapoi.
Problema acestei formaţiuni politice este că, în ciuda scorului obţinut, nu reuşeşte să găsească nici un fel de aliaţi pe scena politică.
Cum va fi Estonia politică de mâine?
La Tallinn se va instala, ca de obicei, un guvern de coaliţie care va susţine puternic apropierea de Uniunea Europeană şi NATO.
Aceasta pentru că Partidul Reformei a obţinut o victorie la scor faţă de ceilalţi competitori – 28% dintre opţiuni şi 34 de mandate dintre cele 101 ale Riigikogu (Parlamentului) – dar insuficiente pentru a conduce singur. Partidul de Centru, al prim-ministrului Jüri Ratas a trecut la limită pe locul al doilea, cu 26 mandate, în faţa Partidului Popular Conservator, cu 18 mandate. Formaţiuni parlamentare au rămas Isamaa (extrema stângă), cu 13 mandate, şi Partidul Social Democrat, cu 11 mandate.
Parlamentul ales la 3 martie 2019 va fi forul constituţional care va decide, în 2021, numele viitorului preşedinte al Republicii. Kersti Kaljulaid, fost magistrat, a fost aleasă în această funcţie la 3 octombrie 2016, pe un mandat de cinci ani, cu 81 de voturi din cele 101 ale Legislativului unicameral.
O altă provocare majoră va fi, desigur, relaţia cu Federaţia Rusă. Estonia este în totalitate dependentă de importul de gaz natural rusesc iar construcţia gazoductului Nord Stream 2, prin Marea Baltică, care face legătura dintre Rusia şi Germania, mai mult complică viitorul energetic al ţării. În plus, relaţiile politice dintre Tallinn şi Moscova sunt aproape îngheţate, puţine fiind oportunităţile ce pot fi semnalate în sensul dialogului bilateral. Viitorul cabinet de la Tallinn nu va putea promova o apropiere de Rusia pentru că societatea estonă, în afara comunităţii rusofone, se opune acestui lucru.
Stabilitatea politică, orientarea puternică spre valorile Uniunii Europene şi NATO, legăturile foarte strânse cu SUA vor rămâne obiective majore ale viitorului guvern de coaliţie. Reforma administrativă şi fiscală, precum şi reglementarea utilizării limbii ruse în unităţile de învăţământ de stat, vor fi, de asemenea, priorităţi ale agendei Executivului. În acest ultim sens, nu puţini analişti amintesc de modelul de convieţuire politică dintre Partidul de Centru şi Partidul Reformei din al doilea cel mai important oraş al ţării, Tartu (cu 100.000 de locuitori).
O prioritate va rămâne depopularea ţării, prin criza natalităţii dar şi plecarea masivă a tinerilor pe piaţa muncii din Marea Britanie şi alte state din UE, în condiţiile unei opoziţii majore din partea societăţii la deschiderea pentru muncitori din afara Estoniei. Cu toate acestea, guvernul de la Tallinn a introdus, de câţiva ani, un program de aşa-numită e-reşedinţă. Conform datelor oferite de Institutul de Statistică eston, în 2017 peste 11.000 de persoane au aplicat pentru un program de e-reşedinţă, cu peste 800 mai multe decât numărul copiilor născuţi în Estonia în aceeaşi perioadă. În acest ritm, până în 2021 Estonia va avea peste 150.000 de e-rezidenţi, cei mai mulţi veniţi din Marea Britanie.
Este foarte posibil ca, după aceste alegeri parlamentare, Estonia să decidă formarea unei „mari coaliţii”, compuse din Partidul de Centru şi Partidul Reformei, cele două partide liberale, lăsând în afara guvernului celelalte trei formaţiuni parlamentare: Partidul Popular Conservator, Partidul Social Democrat şi comuniştii de la Isamaa.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
