Numărul mare de alegători prezenți la alegerile europarlamentare din luna mai 2019 a fost determinat de o creștere a participării tinerilor, potrivit unui sondaj Eurobarometru comandat de Parlamentul European în iunie.
Cea mai mare creștere a participării la alegerile europarlamentare s-a înregistrat pe grupurile de vârstă sub 25 (cu o creștere de 14 puncte procentuale față de alegerile anterioare) și 25-39 de ani (cu o creștere de 12 puncte procentuale), arată același sondaj.
Per total, rata de participare la alegerile europene din 2019 a fost de 50,6%, cea mai mare prezență înregistrată din 1994. 19 state membre au înregistrat creșteri ale participării față de 2014, în special Polonia, România, Spania, Austria, Ungaria și Germania, precum și Slovacia și Cehia, unde, în mod tradițional, participarea la vot este foarte scăzută. În același timp, participarea a scăzut în numai opt țări, cu mai puțin de 3 puncte procentuale. Votul este obligatoriu în cinci țări – Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Cipru și Grecia.
Brexitul a jucat și el un rol important, 22% din respondenți au considerat că acest aspect le-a influențat decizia de a ieși la vot, cel puțin „într-o oarecare măsură”.
Rezultatele arată că alegătorii europeni din 2019 au fost motivați și de un simț crescut al datoriei civice, de un sentiment în plus că votul lor poate aduce o schimbare, precum și de sprijinul puternic al alegătorilor față de UE. În medie la nivelul UE, economia și creșterea economică (44%), precum și schimbările climatice (37%) sunt principalii factori care au influențat participarea la vot. O motivație în plus a fost adusă și de drepturile omului și democrație (37%), de modul în care UE ar trebui să acționeze în viitor (36%) precum și de imigrație (34%). Deși economia a fost cea mai importantă problematică pentru alegătorii din 16 state membre, schimbările climatice au fost factorul principal în opt țări.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
