Alexis Tsipras este câștigătorul alegerilor parlamentare anticipate din Grecia, declanșate chiar de fostul premier de la Atena, care și-a prezentat demisia guvernului său la 20 august, după doar șapte luni de guvernare.
Trecut peste o vară fierbinte și grea, premierul Alexis Tsipras a capitulat în fața liderilor Uniunii Europene, după un joc nebun de poker care a strâns în jurul mesei cei mai mari lideri ai Europei, în frunte cu cancelarul Germaniei Angela Merkel și președintele Franței Francois Hollande. Miza a fost soarta grecilor iar rolul de jolly joker a fost jucat de Vladimir Putin, cel ce a indus guvernării de la Atena iluzia rublei.
Citește și „Catastrofă în limba greacă se numește Syriza“
Pe 20 septembrie, în urma alegerilor parlamentare anticipate din Grecia, partidul lui Alexis Tsipras a confirmat din nou susținerea publică de care s-a bucurat în luna ianuarie a aceluiași an, atunci când Syriza, partidul de extremă strânga, obținea 35% din sufragii. Rezultatele oficiale nu au confirmat sondajele de opinie anterioare, care prevedeau o luptă strânsă între Syriza şi Noua Democraţie, condusă de Evangelos Meimarakis.
Cu 35,5% din voturile grecilor și cu 145 de locuri din 300 câștigate în parlamentul Greciei, Syriza rămâne partidul la putere și îl trimite, pentru a doua oară în acest an, pe Alexis Tsipras în funcția de premier. Faţă de alegerile parlamentare din ianuarie, Syriza a pierdut 4 locuri în Legislativul de la Atena.
Alături de partidul de extremă stânga, alte șapte partide au atins pragul electoral de intrare în Parlament. Partidul de centru-dreapta Noua Democrație și-a păstrat bazinul electoral din ianuarie și până astăzi, obținând 28% din voturi și 75 de locuri în parlament (cu un loc mai puţin ca în ianuarie). După cele două partide s-a clasat partidul de extremă dreaptă Zori Aurii (7% și 18 mandate, un mandat în plus faţă de ianuarie), Mișcarea Socialistă Panelenă – PASOK (6,2 % și 17 mandate), Partidul Comunist Grec – KKE (5,55% și 15 mandate), radicalii de stânga To Potami – Râul (4% și 11 mandate, 6 mandate mai puţin ca în ianuarie), formațiunea naţionalistă de dreapta Grecii Independenți (3,69% și 10 mandate, 3 mai puţin ca în ianuarie) și Uniunea Centriștilor (3,4% și 9 mandate). De menţionat este că formaţiunea politică desprinsă din Syriza, Unitatea Populară, nu a acces în parlament, neobţinând procentajul de 3% necesar.
Citește și „Poker la Kremlin cu Alexis Tsipras: RUBLE sau EURO?“
În urma alegerilor, Alexis Tsipras a anunțat noua coaliție de guvernare, aceeași ce s-a stabilit în funtea guvernului de la Atena și în ianuarie 2015: Syriza și Grecii Independenți, un partid de extremă stânga și unul de dreapta, cu susținerea a 155 de parlamentari. Preşedintele Republicii, Prokopis Pavlopoulos, l-a însărcinat pe liderul Syriza cu formarea unui nou guvern, care trebuie învestit de parlament în această săptămână.
„Ne așteaptă vremuri dificile, dar, în același timp, ne aflăm pe o bază solidă. Nu ne vom reveni din această luptă prin minune, ci prin multă muncă“, a declarat Alexis Tsipras în fața susținătorilor ieșiți să-l aplaude și să-l ovaționeze în centrul Atenei.
„Am primit un mandat clar de a da la o parte forțele care ne-au ținut pe loc“, a adăugat Tsipras, făcând referire la membri propriului partid Syriza, cei ce l-au blamat pentru faptul că a capitulat în fața Uniunii Europene.
Citește și „Zdrențele revoluției lui Tsipras“
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
