”A fost o foială permanentă, își găseau de muncă în Mamaia și, în timpul programului, dacă nu era treabă, luau presa și sunau la alte cârciumi ca să vadă câți bani ar lua acolo. Dacă le dădea mai mult plecau și îi lăsau pe ăia fără oameni. Apoi, dacă nu le convenea, se întorceau de unde au plecat sau căutau alte locuri și găseau imediat. Pentru că era nevoie de ei și ei simțeau asta”, Matei Datcu, pescar și patronul ”Pescăria lui Matei” din Agigea.
”În primul sezon de pandemie a fost ok pentru că toată forța de muncă din afară s-a întors în România, căuta de muncă, iar noi am simțit afluxul oamenilor cu experiență în domeniul ospitalității. Salariile au crescut cu 15-20% pentru că veneau de-afară și cereau mai mult, mai ales datorită experienței. Anul ăsta, însă, ei s-au întors la joburile din afară iar noi am rămas cu personalul necalificat care nu prea vrea să muncească, ce e drept. Văzând că cei specializați au cerut mai mult și au primit au început și cei necalificați să supraliciteze”, Anca Nedea Pavel, antreprenor în turism și director executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța.
Cele două sezoane estivale din timpul pandemiei COVID-19 au fost resimțite complet diferit de patronii din Horeca, prin prisma personalului angajat temporar.
Dacă în primul sezon din pandemie patronii de pe litoral s-au bucurat din plin de numărul mare de angajați cu experiență în domeniul ospitalier, în vara care tocmai s-a încheiat lucrurile au fost pe dos.
În 2020 românii întorși din străinătate din cauza pandemiei au căutat locuri de muncă în țară și, cel puțin în Horeca, au avut prioritate datorită experienței acumulate afară. Odată cu angajarea lor, patronii au fost nevoiți să scoată mai mulți bani din buzunar pentru că românii din diaspora nu cereau salariile cu care erau obișnuiți în străinătate dar, în orice caz, mult peste salariile din țară.
- ”Anul trecut în 2020 am găsit după ultimii 5 ani a fost efectiv simțitor un aflux de angajți în domeniul ospitalier trainuiți, nu neapărat că au școală de profil, ci pentru că au expriență. S-a văzut prin afluxul românilor plecați afară care au venit și au decis să rămână aici. Anul trecut prin venirea acestor specialiști salariile au bubuit, cu procente între 15-20%. Ei erau obișnuiți cu alte costuri, nu au pretins salariile de afară, dar oricum au fost mai mari. Anul acesta lucrurile au evoluat foarte rău”, povestește Anca Nedea Pavel.
Odată cu relaxările din întreaga lume și redeschiderea granițelor, românii au fost rechemați la locurile de muncă din țările unde aveau contracte încheiate sau la companiile cu care colaborau pentru voiajele de pe vasele de croazieră. Cei mai mulți dintre ei au renunțat la înțelegerile pe care le antamaseră cu patronii de pe litoralul românesc pentru că erau amenințați că vor pierde contractele și nu vor fi reangajați de companiile care le înaintaseră ofertele.
- ”Spre exemplu, eu am început sezonul cu cinci șefi de sală, foarte buni toți, din care patru veneau din afară. Eram mulțumiți reciproc, am stabilit că vom colabora pe termen lung, dar la jumătatea lunii iulie au plecat. De ce? Pentru că erau șantajați de companiile care îi trimiteau pe vase de croazieră că dacă refuză nu îi mai cheamă altădată. I-am înțeles ca antreprenor pentru că au fost șantajați, dar am rămas în mijlocul sezonului fără manager pe servit”, a mai adăugat Anca Nedea Pavel.
Un exod semnificativ al forței de muncă de specialitate, calificată și cu experiență, a avut loc astfel la începutul sezonului estival 2021 sau, în unele cazuri, chiar în plină vară. În locul angajaților cu experiență a rămas personalul necalificat, fără experiență în domeniu dar cu pretenții asemenea celorlalți, cu vechime.
- ”De la jumătatea lunii iulie s-a dat drumul și la navele de croazieră, s-au redeschis toate în Europa, personalul specializat a plecat și am rămas cu personalul necalificat, care nu prea vor să muncească. Cei nespecializați, văzând că cei specializați cer mai mult și primesc, au făcut același lucru și au supralicitat deși nu livrează pe măsură”, mai spune directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța.
Matei Datcu, patronul ”Pescăriei lui Matei” din Agigea, întărește spusele Ancăi Nedea Pavel spunând că angajații sezonieri ”simțeau că e nevoie de ei” și au profitat din plin de cele două sezoane din pandemie:
- ”Noi încercăm să negociem toate lucrurile astea în primăvară, vreau să am stabilitate. Au profitat și au negociat la greu pentru că simțeau că e nevoie de ei și că patronii sunt puși pe treabă, să recupereze cât mai mult din perioada în care au avut închis. Știu de cazuri de șefi de sală, dar la mine nu făceau față nici ca ospătari, care cereau la cârciumi cotă parte din câștig, adică procent din vânzare, ca un acționar (…) Eu încerc să fac o echipă, nu mă uit la bani. Problema lor, a celor care vin sezonieri, e că toți sunt șefi. Toți se vor șefi. La mine nu e așa. La mine nu e cu funcții, e cu muncă. Noi toți muncim, ai mei nu se ceartă pentru că apar eu și vorbim. Spre fericirea mea, suntem destul de organizați. Curățenia e curățenia și coloana vertebrală să fie coloană vertebrală”, susține Datcu.
Pandemia, restricțiile sau frica de COVID-19 nu i-au determinat pe angajații sezonieri să fie precauți, reticenți sau să spună pas domeniului Horeca și să caute joburi mai sigure din punct de vedere sanitar.
- ”Anul acesta nu am avut nici măcar un feedback legat de pandemie. E adevărat că noi am respectat toate regulile, turiștii sunt cei de care ne rugam să respecte și abia prin septembrie cred că s-au speriat. Anul ăsta nu s-a simțit deloc acest aspect, nu aveau nicio reticență”, mai spune antreprenorul.
- ”Nu, tot ce a contat a fost banul”, confirmă și Matei. ”Nu se temea nimeni de nimic. A fost vorba doar de bani. Nicio izolare. Au dat buluc la muncă, se roteau foarte mult, veneau la mine, nu le plăcea plecau, se întorceau înapoi și tot așa. Veneau, spre exemplu, din Galați, lucrau în Mamaia, în timpul serviciului luau presa și sunau la alții, se mutau la ăia, nu le convenea, plecau iar. A fost o nebunie pentru Horeca, o foială continuă a angajaților, toți voiau să dea buful, să ia cât mai mulți bani”, a mai povestit pescarul.
Antreprenorul din Agigea povestește cum, în timpul pandemiei, a funcționat cu jumătate din personal pentru că nu reușea să găsească forță de muncă dispusă să lucreze pe bani mai puțini, dar tot timpul anului.
- ”Prima dată totul a fost închis. Câțiva dintre ospătarii mei s-au dus să-și caute alte joburi. S-au făcut electricieni, constructori fiecare altceva. După aceea când s-a deschis tot litoralul, toți au pus anunțuri că angajează și toți au fugit peste tot. Și fiecare angajator a pulsat în salarii, angajații au simțit că sunt puțini și multe cârciumi și au zis să vedem care aruncă cu bani mai mulți. Și a început bâlciul. Oferta locurilor de muncă era mult mai mare decât personalul (…) În 2019 vara am avut aproximativ 90 de angajați, iar prima vară după pandemie am mers pe 50 de angajați pentru că n-a venit nici naiba. Iar anunțurile mele sunt să fie angajați tot timpul anului. Nu au venit nici la pescari, nici la nimic. Cred că au mers pe varianta litoralului, unde li s-au promis salarii mult mai mari, au zis că trei luni bubuie și după aia îi trimit acasă. Și cum s-a terminat litoralul au început să mă sune. Inclusiv cei care au mai plecat de la mine, au plecat pe litoral la salarii mari, s-au încântat, și după aia s-au întors cu coada între picioare”, spune Datcu.
Patronul pescăriei din Agigea nu agreează să angajeze personal sezonier, ci preferă să plătească mai mult, dar să își formeze o echipă solidă. Matei povestește și cum a ajuns să debaraseze mesele, în timp ce managerul localului muncea în bucătărie pentru că le plecaseră angajații la promisiuni de salarii mai mari:
- ”Din punctul meu de vedere o echipă sudată e mai bună, pentru că eu ca patron pot să stau relaxat, să mă uit în bucătărie, să mă uit printre mese. Mai bine plătesc mai mult și stau relaxat că am calitate, decât să mușc din brânză și să stau cu grijă că pleacă oamenii sau nu am oameni. Când toată lumea pleacă după personal, eu deschid primul și n-am nicio grijă. Mi-am făcut un nucleu destul de solid, norocul meu e că funcționez tot timpul anului, am ținut aproape de ei și în pandemie și am încercat să îi țin aproape și să iau pe lângă ei alții care să ne aducă plus valoare. Dar imaginează-ți cei care abia deschiseseră după pandemie și le veneau și le plecau oamenii. Instabilitatea asta rupe patronii. Eu am debarasat ca nebunul și managerul Alexandru stătea prin bucătărie când am dat afară un om. Nici acum nu găsesc, mă sună că vor să se angajeze, dar nu știu să spună ce. Acum să îi angajezi iarna, să le plătești salarii, să îi înveți meserie și să îți plece la vară, nu îți convine”, a mai povestit Matei Datcu.
O soluție comună găsită atât de patronul Pescăriei lui Matei, cât și de antreprenorul Anca Nedea Pavel a fost angajarea personalului din Sri Lanka, despre care ambii susțin că este dedicat, cu chef de muncă și dornic de promovare. Salariile sunt similare cu ale românilor, dar costurile pentru patroni mai mari. Merită, însă, spun ei, pentru a asigura calitatea și continuitatea serviciilor:
- ”Dacă aduci din străinătate, plătești, plătesc și ei, dar după 30 de zile pot să plece dacă vor, nu îi poți ține aici. Costă 700 de euro să aduci un om din Bangladesh, Sri Lanka, Nepal. Srilankezii mei au învățau română și îi bag ospătari de la anul. Ei locuiesc aici la mine. Eu am reușit să îmi echilibrez perioada asta de instabilitate din pandemie cu băieții din Sri Lanka”, spune Matei.
- ”Eu am de 2 ani de zile personal din Sri Lanka, sunt oameni cu care poți să faci management. Noi îi tratăm foarte bine, cum tratăm și restul personalului, sunt egali cu ai noștri. Angajații necalificați pe care îi găsim pe sezon nu poți să faci management, adică să faci coordonare, control, organizare. La primul feedback negativ în care le spui ce greșesc ei spun ”Auzi, nu ne interesează și plecăm”. Și exact asta fac. Ne întreabă lumea ”De ce preferați să dați banii unor străini în locul românilor?”. Simplu: Pentru că poți să faci management cu ei, să le spui ce nu e bine și, apoi, nu pleacă la prima subliniere că au făcut ceva greșit. Cu ei poți să crești pe scara ierarhică, să faci performanță. Sunt foarte dispuși să facă asta, ospitalitate cum era odată. Oamenii necalificați de la noi nu sunt dispuși, nu vor să învețe, nu vor să evolueze, nu îi interesează decât banii. Atât. Ne costă mai mult să îi aducem din afară, salariile sunt similare cu ale celor din țară”, povestește directorul executiv al Organizației Patronale Mamaia-Constanța.
Anca Nedea Pavel a mai găsit o soluție, mai aproape de România: personalul din Republica Moldova:
- ”Eu am o echipă de trei ani, de studenți din Republica Moldova, băieți foarte serioși, muncitori, pe care îi motivez și pe care îi și cresc, vor să învețe în industrie, vor să promoveze și de la sezon la sezon au crescut. Problema a fost cu șefii de sală, cu navele de croazieră”, susține aceasta.
Și Matei a preferat să-și formeze o echipă ”permanentă” de angajați sezonieri formată din studenți care, în fiecare vară, se întorc să muncească la pescărie:
- ”Spre norocul meu eu îi am de ceva vreme. I-aș ține tot anul, dar ei se întorc la școală. O fată e studentă la Iași, la Arhitectură, e din Agigea, sunt foarte mulțumit de ea, și vine la mine de la 16 ani. Mai sunt doi, tot din Iași, care au plecat prin Danemarca o vreme, dar s-au întors la noi și toamna pleacă pentru că acolo pot să muncească mai mult, fac mai mulți bani și se întorc vara. Majoritatea din colectivul meu pleacă la școală și se întorc. Eu îi sun cam cu o lună înainte de sezon și îi sun, să văd dacă mai văd. Și ei îmi spun când au examenele și când se pot întoarce. Avem încredere unii în alții”, a mai spus Matei.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții: