Alina Marincean, curator muzeal la Casa Memorială ”Elie Wiesel” din cadrul Muzeului Maramureșean, și Diana Filimon, președintă a asociației civice “Forum Apulum” au organizat, miercuri, un atelier de etică și scriere creativă la Universitatea ”Ovidius” din Constanța. În timpul atelierului, aproape 30 de studenți ai Facultății de Istorie și Științe Politice a UOC au fost provocați să dezbată, printre altele, o dilemă controversată: În condițiile în care unele străzi în România încă poartă numele mareșalului Ion Antonescu, ar trebui permisă numirea străzilor și după dictatorul Nicolae Ceaușescu?
Răspunsurile la această întrebare au fost, în mod previzibil, puține la număr și rostite într-o stare de oarecare nesiguranță, în special în tabăra celor ce au trebuit să argumenteze în favoarea numirii unor străzi după dictatorul comunist. Studenții au fost luați prin surprindere, dar la urma urmei, probabil nimeni nu s-a trezit în această dimineață cu gândul că va trebui să susțină o asemenea opinie.
Rezultatul exemplifică totuși unul din mesajele principale ale evenimentului. Dezbaterea nu a fost un vehicul pentru a-l susține nici pe Nicolae Ceaușescu, dar nici pe Ion Antonescu, ci să scoată în evidență discrepanța dintre atitudinea luată față de cei doi, un subiect pe care societatea românească pare că nu vrea să-l soluționeze.
În cadrul discuției de miercuri, nu s-a ajuns la un răspuns clar, dar oricum nu acesta era scopul: “Să mergem dincolo de judecată sau prejudecată, să încercăm să aprofundăm puțin” după cum a explicat la un moment dat Alina Marincean, pare să fie deviza atelierului, iar în această privință, misiunea a fost îndeplinită.
Ce este etica
Etica este ramura filosofiei care se ocupă cu cercetarea problemei de ordin moral, întocmai cum este situația străzilor numite după dictatori. Atelierul a fost deschis chiar cu întrebarea care stă la baza eticii – cum diferențiem binele de rău? A mai fost pusă și mica întrebare ajutătoare, cine ne învață să facem această diferență?
Vaga deschidere a discuției a fost întâmpinată cu răspunsuri variate din partea participanților – familia, societatea, religia, însăși natura umană au fost identificate ca repere, iar pentru un concept atât de complex și în continuă schimbare, este greu de spus cine a avut mai multă dreptate.
Multă lume preferă practica în locul teoriei, așa că în loc să încerce să aducă răspunsuri concrete la nivel teoretic, coordonatorii atelierului au preferat să pună la dispoziția celor prezenți mai multe exemple, cum ar fi implicațiile și consecințele comerțului transatlantic cu sclavi, un subiect de dezbateri aprinse până în ziua de azi, în special în Statele Unite.
Alt exemplu folosit a fost controversata campanie “Holocaust on your plate” din 2003, realizată de PETA, o organizație americană pentru drepturile animalelor care a comparat industria cărnii cu Holocaustul. Campania a presupus montarea de panouri imense în mai multe orașe din lume care arătau poze cu victime din lagărele de concentrare lângă imagini din ferme de animale și abatoare, cu scopul clar de a echivala cele două situații. Înalta Curte a Germaniei a dispus în 2009 interzicerea folosirii imaginilor pentru acest scop, iar atunci când PETA a contestat decizia în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului, instanța de la Strasbourg a decis în favoarea interzicerii campaniei.
Campania și efectele ei nu pot fi șterse din istorie totuși, iar implicațiile morale ale comparației făcute rămân un subiect de dezbatere până în prezent.
În fața unor subiecte atât de șocante, o analiză din perspectivă etică a faptelor nu este tocmai ușoară, însă organizatorii au lăudat dorința studenților constănțeni de a participa activ la discuții.
“Cred că asta a fost cel mai interesant, pofta cu care își doreau să dezbată sau să se alăture dezbaterii – cred că asta este elementul care diferențiază grupul ăsta de celelalte grupuri”, a declarat pentru Info Sud-Est Alina Marincean, care a organizat ateliere similare în alte șase locații din țară, la care au participat în total peste 200 de studenți.
În onoarea lui Elie Wiesel
Participanții la dezbatere au primit din partea organizatorilor șansa de a folosi ce au învățat pentru a participa la Concursul de eseuri pe teme etice Elie Wiesel, implementat de Muzeul Maramureșan cu fonduri obținute prin intermediul Alumni Engagement Innnovation Fund, un program al Departamentului de Stat al SUA.
Elie Wiesel este un scriitor american, jurnalist, profesor universitar și supraviețuitor al Holocaustului de origini românești, născut în 1928 în Sighet. Cu o carieră ilustră în domeniul literaturii, dar și al jurnalismului, activismul său pentru drepturile omului și lupta împotriva violenței, opresiunii și rasismului i-au conferit multe distincții de-a lungul vieții, printre care Premiul Nobel pentru Pace, în 1986 și numirea drept Mesager al Păcii de către Națiunile Unite în 1998.
Astfel, deși se specifică o libertate aproape totală în privința dilemelor etice pe care participanții le pot aborda, tema concursului este războiul – un subiect a cărui relevanță nu pare să apună, care a influențat în mod fundamental viața lui Elie Wiesel și care continuă să schimbe cursul a nenumărate vieți, în Ucraina și nu numai.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
