Arina Vultureanu, procuror la Parchetul Tribunalului București: “Se naşte o vânătoare de vrăjitoare cu serioase probleme vizavi de independenţa magistraţilor/ Magistrații protestează pentru că au datoria să apere Constituția”

PRINCIPALELE DECLARAȚII

• Numirea conducerii secţiei speciale de o entitate politică reprezintă, în fapt, o imixtiune a politicului în sistemul de justiţie.
• Un parchet trebuie condus de un procuror, la fel cum o instanţă trebuie condusă de un judecător.
• Referitor la faptul că magistraţii vor putea fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații se naşte o vânătoare de vrăjitoare cu serioase probleme vizavi de independenţa magistraţilor.
• Este a treia oară în ultimii 2 ani când simt că e necesar să particip la un protest pentru a trage un semnal de alarmă.

Context: Ordonanța de Urgență adoptată în 19 februarie a nemulțumit aproape întreg corpul de magistrați din România. A doua zi, în 20 februarie, secția de procurori a CSM a convocat adunările generale ale procurorilor pentru a-și exprima un punct de vedere cu privire la modificările prevăzute prin ordonanță. 

În același timp, procurorii de pe lângă Judecătoria și Tribunalul Brașov au protestat, spunând că prevederile ordonanței vor transforma Secția de Investigare a magistraților într-o structură de anchetare paralelă, neconstituțională. 

Protestele magistraților s-au înmulțit și, în 21 februarie, și-au exprimat nemulțumirea magistrații din Oradea, chiar în timp ce Lia Savonea, șefa CSM, participa la bilanțul Curții de Apel. Tot atunci au mai protestat și magistrații din Covasna și, din nou, cei din Brașov.

În 22 februarie, protestele magistraților au izbucnit în toată țara. În Constanța s-au alăturat protestelor și procurorii DNA, inclusiv șeful interimar al structurii teritoriale. Totodată, mai multe parchete și instanțe din țară au anunțat că își suspendă activitatea săptămâna viitoare (începând cu 25 februarie), într-o inițiativă fără precedent în Justiția românească. 

ISE: De ce avem, iarăși, magistrați pe treptele instanțelor cerând să se respecte statul de drept? Cum am ajuns aici? Și încotro ne îndreptăm?

Publicitate electorală

Arina Corsei Vultureanu: Magistraţii protestează din nou din cauza modificărilor aduse legilor justiţiei, prin ordonanţă de urgenţă. Aceste modificări aduc atingere principiilor statului de drept, iar magistraţii, la intrarea în profesie au jurat să apere Constituţia României; articolul 1 alin. (3) din Constituţie prevede că „România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”

Magistraţii au ajuns să protesteze deoarece simt că e de datoria lor să apere Constituţia, cu principiile şi valorile pe care le promovează. Sper că ne îndreptăm spre un stat cu cetăţeni informaţi, care să înţeleagă consecinţele modificărilor legislative şi să nu rămână nepăsători atunci când simt că ceea ce se întâmplă în jurul lor nu este în concordanţă cu valorile proprii sau cu valorile unui stat în care îşi doresc să trăiască.

ISE: Care sunt, din punctul dumneavoastră de vedere, principalele probleme ale ordonanței adoptate în 19 februarie? Punctați, succint și pe înțelesul publicului larg, ce efecte va avea aceasta dacă va rămâne astfel în vigoare?

A.C.V.: Din punctul meu de vedere, principalele probleme ar fi următoarele:

– Conform noii ordonanțe, noua secție specială de investigare a infracţiunilor din justiţie va avea conducerea desemnată de entități politice (ministrul justiției propune, Președintele statului numește), deși Legea 207/2018 a dat această competență CSM, aspect validat de CCR prin decizia nr. 33/2018. Pe lângă faptul că aceasta înseamnă că OUG nr. 7 contracarează o măsură dată de Parlament, ceea ce contravine deciziei CCR nr. 1221/2008 reconfirmată prin decizia CCR nr. 64/2017, numirea conducerii secţiei speciale de o entitate politică reprezintă, în fapt, o imixtiune a politicului în sistemul de justiţie; practic, ministrul justiţiei va propune cine va conduce secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie.

– mai mult, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, deși face parte din PICCJ, este exceptată de la controlul ierarhic, ceea ce încalcă flagrant Decizia CCR nr. 33/2018. Practic, conducătorul acestei secţii, propus de ministrul justiţiei, nu răspunde în faţa procurorului general, iar actele acestuia nu sunt supuse niciunui control;

– Conform noii ordonanțe judecătorii care au fost procurori pot fi numiți în funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public creând o situație nemaiîntâlnită. Pe de o parte, această modificare încalcă principiul separației carierelor dintre judecători și procurori, consacrat prin decizia CCR nr. 64/2017. Pe de altă parte, aceasta constituie un precedent pentru ca în viitor, pentru a se înlătura orice discriminare, să se legifereze dreptul procurorilor care au fost judecători de a conduce instanțele, în vederea respectării deciziei CCR nr.  866/2006;

– Noua ordonanță prevede că funcțiile de conducere de la vârful Ministerului Public nu se vor putea ocupa cu delegare: aceasta va crea sincope în managementul parchetelor cât timp procedura de numire a unui procuror într-o astfel de funcție nu va fi încheiată la timp;

– Noua ordonanță prevede că mandatul procurorilor de la vârful sistemului care ocupă funcția prin delegare încetează de drept în 45 zile. Se încalcă în acest fel Decizia CCR nr. 375/2005 care nu permite legiuitorului scurtarea mandatelor în curs pentru cei care ocupă funcții de conducere, precum și Decizia CCR nr. 588/2017 care prevede necesitatea unei securizări a raporturilor de serviciu ale magistraților, condițiile de încetare a mandatului neputând fi modificate în mod arbitrar;

– Magistrații vor putea fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații; legea nu definește buna reputație (deși operează cu termeni precum „reputație profesională” și  „reputație morală”) și nu oferă criterii pentru stabilirea acesteia, ceea ce creează suspiciunea unei mari subiectivități în aprecieri din partea Inspecției Judiciare și a CSM. Aceasta încalcă considerentele Deciziei 196/2013 a CCR iar, prin caracterul mult prea general și eliptic al noii condiții de “bună reputație”, afectează previzibilitatea legii, așa cum a fost teoretizată de CEDO (a se vedea Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, sau Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 5). Mai mult, Inspecția judiciară nu mai prezintă garanții de independență, atât timp cât conducerea ei a fost desemnată de Guvern prin OUG nr. 77/2018;

ISE: Considerați că DNA sau Parchetul General pot fi conduse de un judecător? Este acest lucru o normalitate?

A.C.V.: Din punctul meu de vedere, un parchet trebuie condus de un procuror, la fel cum o instanţă trebuie condusă de un judecător. Există principiul separaţiei carierelor dintre judecători şi procurori, fiecare dintre aceste profesii are specificul ei şi activitatea specifică instanţelor şi parchetelor este una complexă, fiecare având rolul ei într-o societate democratică. Pentru a avea cea mai bună desfăşurare a activităţii parchetelor şi instanţelor este firesc să fie conducători care fac parte din acelaşi corp profesional, au experienţă şi înţeleg aspectele specifice activităţii celor din instituţiile pe care le conduc.

ISE: Cum percepeți prevederea din OUG referitoare la ”buna reputație” a magistraților? Și cum resimțiți, ca tânăr magistrat, evoluțiile din Justiție din ultima vreme?

A.C.V.: Referitor la faptul că magistraţii vor putea fi eliberați din funcție la constatarea pierderii bunei reputații, aşa cum spuneam şi mai sus, consider că asta creează suspiciunea unei mari subiectivități în aprecieri din partea Inspecției Judiciare și a CSM. Legea nu prevede că înseamnă „buna reputaţie”, această expresie are un caracter mult prea general, eliptic şi lipsit de previzibilitate. Este o pierdere a bunei reputaţii dacă un magistrat merge cu prietenii în club, dacă trece pe roşu, dacă se ceartă cu vecinii, dacă preferă să facă plajă la nudişti? Nu ştiu. Şi nimeni nu ştie, căci legea nu prevede nicio definiţie şi nici un criteriu. Se naşte o vânătoare de vrăjitoare cu serioase probleme vizavi de independenţa magistraţilor.

Ca tânăr magistrat sunt în primul rând dezamăgită. Am intrat în profesie acum aproape 6 ani cu foarte multă încredere în faptul că îmi voi putea exercita atribuţiile de serviciu într-un mediu independent, că voi avea toate pârghiile legislative pentru ca niciun om vinovat că nu scape nepedepsit şi niciun om nevinovat să nu fie pedepsit. Dar până acum am trăit momentele aduse de propunerile de modificare a codurilor penal şi de procedură penală, modificări majore aduse legilor justiţiei, toate cu acelaşi tip de consecinţe – diminuarea pârghiilor de înfăptuire a justiţiei, zeci de decizii de neconstituţionalitate, îngreunarea vizibilă a actului de justiţie. Este a treia oară în ultimii 2 ani când simt că e necesar să particip la un protest pentru a trage un semnal de alarmă.

ISE: Cum interpretați mesajele venite din partea oficialilor europeni? Ce ar însemna pentru România, din punctul dumneavoastră de vedere, o activare a articolului 7?

A.C.V.: Mesajele venite din partea oficialilor europeni sunt, din punctul meu de vedere, consecvente cu principiile prevăzute chiar în Constituţia României – o societate democratică poate funcţiona doar cu o justiţie independentă.

Demararea procedurilor prevăzute de art. 7 din Tratatul Uniunii Europene ar însemna suspendarea dreptului de vot al reprezentantului României în Consiliul Uniunii Europene. Practic, nu am mai avea niciun cuvânt de spus în cadrul organismului care definitivează legislaţia europeană. Din punctul meu de vedere este o sancţiune extrem de dureroasă. Este retragerea unui vot de încredere dat de Uniunea Europeană că am putea decide într-un mod consecvent cu valorile europene – egalitate, stat de drept, independenţa justiţiei, drepturile omului ş.a. Mi s-ar părea umilitor să ajungem în această situaţie.

ISE: Unde se află Justiția din România în acest moment? Riscăm să intrăm pe un drum fără întoarcere?

A.C.V.: Justiţia din România se află acum într-un moment de răscruce. Dacă vom reuşi să ne menţinem fruntea sus, să apărăm valorile statului de drept şi să rămânem independenţi în faţa celorlalte puteri ale statului, conform separaţiei puterilor în stat, dacă vom reuşi să promovăm o legislaţie ce facilitează înfăptuirea cu celeritate şi profesionalism a actului de justiţie, vom trăi într-un stat de drept, unde valorile pe care le prevede Constituţia României şi tratatele internaţionale la care suntem parte sunt respectate. Dacă nu, probabil că ne vom îndrepta înspre o societate unde echilibrul instituţional, social va dispărea. Un drum fără întoarcere e o exprimare extremă. Poate un drum de unde ne va lua foarte, foarte multă vreme să ne dăm seama că a fost drumul greşit şi din care ne va lua foarte mult timp să revenim.