Nu doar fondul acestei ordonanţe de urgenţă a inflamat opinia publică şi a provocat critici fără istoric din partea tuturor instituţiilor care construiesc puterea judecătorească a României, alături de preşedintele Klaus Iohannis. Un stat de drept are obligaţia să funcţioneze în relaţii constituţionale normale, astfel încât niciuna dintre cele trei puteri să nu fie exclusă din funcţionarea ansamblului. Or, în acest moment, după decizia guvernului Sorin Grindeanu de a-şi asuma ordonanţa de urgenţă pe modificarea legilor penale, nu doar fondul – adică exclusiv conţinutul – este un motiv de ruptură. Mai grav, pentru predictibilitatea unui stat democratic este forma în care un act legislativ atât de sensibil este adus la cunoştinţa opiniei publice, clasei politice şi puterilor statului. La miezul nopţii, într-o discuţie despre bugetul pe anul 2017 ce urma să fie trimis în Parlament, cu un ministru al Justiţiei incapabil să explice, să argumenteze, să rămână alături de public atâta cât este nevoie pentru a promova modificările aduse şi pentru a ne face să înţelegem.
În 31 ianuarie 2017 târziu, imaginea ministrului Florin Iordache era destul de similară cu a lui Nicolae Ceauşescu în balconul sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Chiar dacă, juridic, acum a câştigat Liviu Dragnea.
Presa internaţională a relatat abundent despre demonstraţia din noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017 din Bucureşti şi din alte mari oraşe ale ţării şi e destul de tranşantă în a stabili concluziile: modificarea prin ordonanţă de urgenţă a legilor penale ar putea încetini eforturile de luptă împotriva corupţiei şi de asigurare a unui stat de drept şi aceste modificări îl ajută, juridic, şi pe Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat.
Associated Press a trimis un amplu material către „New York Times” şi „Washington Post” intitulat „Guvernul român a dezincriminat abuzul în serviciu”, în care subliniază că ordonanţa de urgenţă este îndreptată împotriva eforturilor de mai mulţi ani de eradicare a corupţiei şi este susceptibilă că va încetini acest proces. Corespondentul A.P. în Piaţa Victoriei din Bucureşti, una dintre cele mai cunoscute şi respectabile agenţii de presă din lume, a ţinut să citeze lozinca unui dintre protestatari: „Aţi făcut-o noaptea, ca hoţii!”
Agenţia Reuters evocă acţiunea intempestivă a guvernului Grindeanu, o măsură care „este cel mai mare recul al reformelor anticorupţe de la aderarea României la Uniunea Europeană, în urmă cu un deceniu”.
Agence France Presse este similară în observaţii: guvernul român a adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, o relaxare contestată a codului penal care ar urma să permită mai multor oameni politici să scape de urmărirea penală.
Agenţia oficială spaniolă de presă E.F.E. este chiar mai explicită: jurnaliştii madrileni scriu că măsura legislativă îl va ajuta pe Liviu Dragnea, preşedintele Partidului Social Democrat aflat la guvernare, anchetat pentru presupuse fapte de corupţie. „În câteva minute după ce au aflat ştirea- mai scrie E.F.E.-, mii de persoane au ieşit spontan pe străzile din centrul Bucureştiului pentru a cere, printre scandări cum ar fi „Hoţii!” şi „Trădătorii!”, demisia guvernului“.
Deutsche Welle, postul naţional de radio din Germania, a relatat evenimentele de noaptea trecută din Bucureşti şi a scris, apoi, că „guvernul de stânga al României a adoptat o lege de urgenţă care dezincriminează abuzul în serviciu. Românii protestează faţă de relaxarea legilor corupţiei”.
În acelaşi mod, influentul cotidian Financial Times atrage atenţia că astfel de măsuri ar putea afecta progeresele vizibile ale României din ultimii ani, cu atât mai mult cu cât ea „a devenit un model de anticorupţie în Europa Centrală şi de Est”.
Cât mai aproape de noi, aprecierile devin din ce în ce mai străvezii şi mai clar îndreptate împotriva lui Liviu Dragnea şi a PSD. Cea mai importantă agenţie bulgară de ştiri, Novinite, notează sub titlul „Proteste masive în România după ce guvernul a schimbat legea penală” că „noua lege redefineşte abuzul de putere” şi că „măsura va afecta mai mult de 2100 de cazuri judiciare aflate în investigare”. Ziariştii bulgari mai sunt nedumeriţi şi de rapiditatea măsurilor de noapte: la chiar ora 1 noaptea ordonanţa de urgenţă era publicată în „Monitorul Oficial”.
Oficiosul Kremlinului, „Sputnik”, este extrem de caustic atât la adresa măsurilor din noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie, cât şi la adresa PSD şi a conducerii sale. Sub titlul „Guvernul Grindeanu şi-a făcut numărul. Poate să plece liniştit”, Sputnik scrie că „pe înserate şi furiş, deşi premierul Grindeanu şi ministru Justiţiei spuneau prealabil că nu ştiu nimic, s-au aprobat ordonanţele de graţiere şi amnistie, precum şi modificările la Codul penal”. Interpretarea analiştilor ruşi diferă destul de radical de acelea occidentale pentru că ea insistă pe următoarea idee: „e clar că ordonanţele nu erau oportun să fie adoptate acum, dar acestea însă rezolvă problemele întregii clase politice. De ele beneficiază şi politicienii PSD, PNL, ALDE şi chiar USR. Ordonanţele sunt pretextul unei lovituri de stat date de Iohannis împotriva votului din 11 decembrie 2016”.
Cea mai categorică poziţie, până acum, a adoptat-o cel mai vechi cotidian din Polonia, „Rzeczpospolita”: sub titlul „Modificări în Codul Penal benefice pentru politicieni”, ziarul varşovan scrie că dezincriminarea abuzului în serviciu şi, în general, ordonanţele de urgenţă servesc cu precădere interesele Partidului Social Democrat şi ale liderului său, Liviu Dragnea. Acesta din urmă, scrie „Rzeczpospolita”, a fost în aceeaşi zi în faţa instanţei şi, în faţa acestei situaţii, guvernul Sorin Grindeanu a alcătuit modificările legale, acelea potrivit cărora acuzaţiile împotriva lui Liviu Dragnea vor fi, pe viitor, lipsite de sens. Totuşi, continuă cotidianul varşovian, deşi prim ministrul Sorin Grindeanu susţine mai departe că măsurile de urgenţă ar fi fost luate pentru a îmbunătăţi situaţia din penitenciarele supraaglomerate, modificările propuse prin ordonanţele de urgenţă vor putea provoca o explozie de nemulţumire socială.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
