Averile ”globaliștilor” din partidele extremiste: Ce spun ”patrioții” din AUR și S.O.S despre investițiile candidaților în SUA, profitul de la corporații, criptomonede și dubla măsură privind globalismul și multinaționalele: ”Nimicuri” (I)

Declarațiile de avere ale candidaților eligibili AUR și S.O.S România la alegerile europarlamentare din 9 iunie contrastează puternic cu discursul public al membrilor celor două partide extremiste despre Occident, multinaționale, investiții străine, bănci sau ”patrioții din popor”. 

Își înșală, deci, ”patrioții” electoratul în momentul în care propagă discursul anti-globalism și anti-corporații, dar candidații lor dețin acțiuni sau fac profit de pe urma tranzacțiilor cu multinaționale? ”O întrebare pertinentă”, ne-a răspuns un candidat AUR care spune că există și ”corporații bune”. 

Niciun candidat AUR din cei cu care am discutat și niciun lider al partidului nu au negat existența unei duble măsuri între ce spune partidul despre banii cash și Occident și ce fac membrii lui cu zecile de conturi în bănci și investițiile la ”globaliști”. 

Liderii AUR au minimalizat subiectul și ne-au spus că nu au timp de ”nimicurile” noastre pentru că sunt în campanie electorală. Un altul ne-a tras la răspundere pentru că îi numim partid extremist. Cel care deschide lista AUR la alegerile europarlamentare din 9 iunie, Cristian Terheș, unul dintre cele mai puternice exemple ”globaliste” de pe lista partidului extremist, ne-a transmis că fiecare om e liber să facă ce vrea cu banii lui și a subliniat că el nu este membru AUR. 

Diana Șoșoacă și Luis Lazarus, primii doi candidați S.O.S România la europarlamentare, nu au răspuns solicitării Info Sud-Est de a transmite un punct de vedere cu privire la dubla atitudine din partidul lor privind averile și profitul obținut de la corporații. 

ISE a urmărit, în primul episod al seriei de articole despre partidele extremiste care candidează la alegerile europarlamentare din 9 iunie, violența, doctrina și discursul public al membrilor AUR și S.O.S România și a explicat prin vocile specialiștilor de ce aceste două formațiuni politice sunt extremiste. Articolul, aici.

Patrioții de lux

Info Sud-Est a analizat declarațiile de avere și interese ale primilor 10 candidați AUR și primilor 5 candidați S.O.S (maximul de locuri pe care cele două partide le pot obține în Parlamentul European, conform sondajelor) care arată că:

• 12 din cei 15 candidați fie au venituri sau bunuri cu mult peste medie, fie au primit bani de la multinaționale (sub diferite forme: chirii, bani din publicitate, vânzare etc), ori dețin bijuterii, ceasuri de lux, obiecte de artă, au hectare de terenuri, mai multe apartamente și/sau case, ori au acțiuni la companii ale ”ocultei” înfierată de cele două partide, cum ar fi, spre exemplu, Microsoftul fondat de Bill Gates;
• 2 candidați au venituri sau dețin bunuri ”obișnuite” (un apartament, un teren, o mașină etc);
• 1 candidat nu deține, conform declarațiilor de avere, nicio proprietate sau vreun bun și primește doar salariul de deputat și o alocație pentru copil.   

În total, primii 10 candidați AUR și primii 5 candidați S.O.S România de pe listele de la europarlamentare dețin următoarele bunuri:

Averile și interesele AUR și S.O.S sunt relevante mai ales în contextul discursului populist al celor două partide în momente de criză, al demagogiei ventilate de liderii acestora care lasă de înțeles că există soluții simple pentru îmbogățirea populației României: fie pe principiul Robin Hood, cu ”bani de la bogați dați la săraci”, fie prin naționalizarea bunurilor vândute de stat ”multinaționalelor și Occidentului care sărăcesc românii”.   

Discursul suveranist, anti-globalist și anti-corporații este promovat cu bani de AUR pe rețelele de socializare și într-o pânză de site-uri ale partidului, care lasă impresia unor publicații ”independente” de presă, după cum arată o analiză Misreport. Conform celui mai recent raport Expert Forum privind finanțarea campaniei electorale pentru alegerile din 9 iunie AUR a plătit aproape 1,2 milioane de lei pentru propaganda online. 

Mai mult, modul în care au fost întocmite listele pentru alegerile din 9 iunie și nominalizarea candidaților eligibili au reprezentat unul din punctele nevralgice dintre liderul partidului, George Simion, și membrii AUR care s-au autoevacuat masiv din partid în ultimele luni. Vezi detalii aici. 

În cea mai recentă ruptură de AUR, Andrei Tinu, fiul fostului jurnalist Dumitru Tinu, a anunțat că se retrage din cursa pentru Primăria Sectorului 2 reproșând fix modul în care au fost întocmite listele pentru consilieri: ”Astăzi au rămas definitive candidaturile și niciun coleg republican nu are asigurat un post eligibil”.

Unul dintre exemplele de demagogie ale liderilor AUR referitoare la bani și bănci este show-ul făcut de Simion în Parlament, când și-a ridicat indemnizația cash și campania anti-bănci dusă de reprezentanții partidului.

În realitate, candidații AUR eligibili la europarlamentare, inclusiv Gheorghe Piperea, care a devenit celebru tocmai prin procesele pe care le-a dus ca avocat împotriva băncilor, au în total 34 de conturi bancare și două de Revolut, din care unul de Bitcoin.  

• Acest articol reprezintă prima parte a analizei declarațiilor de avere și interese ale candidaților eligibili AUR și S.O.S pentru alegerile europarlamentare.

Donatorii de AUR

Donatorii declarați de AUR la alegerile europarlamentare sunt, toți, candidați pe locurile potențial eligibile.

Patru din primii 10 candidați AUR au donat, împrumutat sau au dat bani la partid, în total, 3,15 milioane lei: din care 2,05 milioane lei din venituri proprii, 600.000 lei împrumut și 500.000 de lei donații. Suma totală de bani dați la partid pentru campanie este a doua cea mai mare după PSD (8,35 milioane de lei în total). 

Candidații care au donat pentru AUR sunt Laura Gherasim (400.000 de lei, pe locul 8 la europarlamentare), prințul Șerban Dimitrie Sturdza (1,15 milioane de lei, pe locul 6), Nicolae Vlahu (1,1 milioane de lei în total, pe locul 9) și Maria Georgiana Teodorescu (500.000 de lei, pe locul 4).

”Nimicurile” despre banii AUR

L-am întrebat pe George Simion cum a fost stabilită lista candidaților la europarlamentare, în funcție de ce criterii au fost stabiliți cei eligibili și cât a contat averea fiecăruia în ordinea numerotării lor. 

Simion nu a răspuns întrebărilor noastre, spunând că ”nu suntem jurnaliști credibili” pentru că numim partidul AUR extremist. Vezi aici argumentele noastre. 

Și Dan Tănasă, purtătorul de cuvânt al partidului, a refuzat să răspundă întrebărilor despre criteriile în baza cărora AUR a stabilit candidații eligibili, spunând că membrii partidului se află în campanie electorală și nu au timp de ”nimicurile” noastre:

• ”Suntem în campanie electorală, nu avem timp de pierdut cu nimicuri. Lucrăm să scăpăm țara de hoți!”, a transmis Dan Tănasă.  

Claudiu Târziu, co-fondator AUR alături de George Simion are o declarație de avere modestă și se află pe locul 2 la alegerile europarlamentare, după Cristian Terheș care e președintele unui alt partid. Târziu nu a răspuns solicitării ISE de a transmite un punct de vedere cu privire la criteriile în baza cărora au fost aleși candidații eligibili. 

Cristian Terheș deschide lista AUR la alegerilor europarlamentare, dar nu este membru al alianței condusă de George Simion, ci președintele Partidului Național Conservator Român. Terheș deține, împreună cu soția, una dintre cele mai consistente declarații de avere și interese și este mai degrabă un exemplu de ”globalist” și nicidecum de ”patriot” în sensul retoricii partidului pe care îl reprezintă. 

L-am întrebat dacă simte că înșală electoratul AUR din partea căruia candidează din cauză că, spre exemplu, soția lui are hârtii de valoare și acțiuni la două firme din California și, împreună, au 14 conturi bancare, depozite sau echivalente, inclusiv la bănci din California, în condițiile în care partidul AUR a avut în permanență un discurs anti-globalist și anti-bănci. Terheș ne-a răspuns:

• ”Eu nu sunt in AUR ci in PNCR, care e intr-o alianta cu AUR. Ce sume am in conturi provin din venituri proprii. Am stat 17 ani in SUA inainte de a fi ales, iar sotia mai mult. De sumele pe care le ai poti dispune astfel cum doresti, cata vreme o faci legal”.

Terheș și-a împrumutat partidul (PNCR) cu 15.000 de euro, iar soția lui are investiții de 10.000 de dolari la Fidelity, o firmă de brokeraj din SUA. 

Soția mai are hârtii de valoare la Treasury Direct în valoare de 320.000 dolari (hârtia de valoare este un înscris care atestă că proprietarul ei a participat la formarea unui capital sau la acordarea unui împrumut și care îi dă acestuia dreptul să primească dividende sau să încaseze dobândă, n.red.).

Terheș are un venit anual de 93.000 de euro ca europarlamentar, iar soția lui de 48.000 de dolari ca manager de conformitate la General Orthocare (Irvine, California). 

Împreună au patru terenuri, din care două extravilane (Sinmartin, Bihor, dar în dreptul cărora nu e clar de ce apare suprafața de ”0 mp”) și două intravilane (în Oradea și Zalău), trei apartamente (în Zalău și Oradea) cumpărate în perioada 2013-2019, o Toyota Camry fabricată în 2016 și o Mitsubishi Eclipse Cross fabricată în 2020. 

Terheș are șase conturi bancare, în lei și euro, iar soția lui are alte 8 conturi, în dolari, euro și lei, din care cele mai multe în Wells Fargo Bank și US Bank, două bănci din California. În total au peste 220.000 de euro în conturi. Terheș a plecat în SUA în 2000, conform Recorder, a studiat și a lucrat în California, apoi s-a stabilit în Irvine unde a locuit o perioadă.

De profesie preot, Terheș este unul dintre traseiștii de răsunet care acum candidează din partea AUR: În 2012 l-a susținut pe Traian Băsescu, atunci când opoziția a încercat să-l demită pentru a doua oară, s-a opus vehement lui Victor Ponta, a intrat în PNȚCD și a ajuns în Parlamentul European pe listele PSD, care avea un protocol cu țărăniștii.

Este unul dintre candidații de pe lista AUR cu cele mai virulente atacuri la adresa UE și cu una din cele mai consistente agende de conspirații. 

În mai anul trecut a fost criticat de colegi eurodeputați pentru discursul urii la adresa persoanelor transexuale, care i-au cerut Robertei Metsola, președinta Parlamentului UE, să analizeze discursul lui Terheș. Într-unul din cele mai recente atacuri la UE, Terheș a spus că Ursula von der Leyen propune un program ”marxist pe steroizi” de împrumut care ”va conduce la falimentul statelor”.

De remarcat însă radicala schimbare a lui Terheș în ultimii 10 ani. La alegerile prezidențiale din 2014, Terheș spunea că scrutinul marchează direcția României spre Est adică ”totalitarism” sau Vest, Europa și SUA adică ”libertate și progres”: 

• „Aceste alegeri trasează direcția viitoare a României: spre Est sau spre Vest. Spre Rusia si China sau spre Europa și Statele Unite. Spre totalitarism sau spre libertate și progres. Rezultatul acestor alegeri este crucial pentru destinul a milioane de romani, de aceea, este imperativ ca aceștia să iasă într-un număr cât mai mare la vot și să decidă asupra propriului viitor (…)”.

Claudiu Târziu este fost co-președinte al AUR pe vremea când partidul avea conducere bicefală și ocupă locul al doilea pe lista de europarlamentare. 

Târziu are o declarație de avere modestă, cu un apartament de 59 mp, un teren extravilan de 570 mp, o mașină Hyundai, venitul anual de parlamentar de 146.000 lei, iar soția lui deține firma Security Marshall, înființată acum 27 de ani, de unde încasează 23.000 lei anual, în calitate de consilier juridic. 

Târziu are un credit bancar de 40.000 de euro deschis în 2022 pe care trebuie să îl achite până în 2033. 

Liderul AUR este membru și președinte al Asociației Rost, care își propune să contribuie la ”renaşterea moral-spirituală şi social-culturală a românilor de pretutindeni”, vicepreședinte al Asociației M.O.R.E și președinte al Institutului de Studii Politice Conservatoare ”Mihai Eminescu”, dar și asociat la firma Cămara Mănăstirii SRL, care se ocupa de comerțul cu amănuntul și se află în insolvență. 

Gheorghe Piperea are cea mai impresionantă avere dintre candidații AUR, după Prințul Șerban Sturdza. Avocatul cunoscut pentru procesele împotriva băncilor și teoriile conspirației pe care le ventilează masiv are, împreună cu soția, depozite bancare deschise în perioada 2022-2024 în valoare totală de aproximativ 650.000 de euro. 

Soții Piperea mai au și șapte terenuri intravilane și extravilane, în Giurgiu, Curtea de Argeș și București, un apartament și patru case de locuit și bijuterii de 5.000 de euro.

Piperea are un ceas de 7.500 euro, soția unul de 11.000 euro și împreună au tablouri de autori români de 10.000 de euro. 

Piperea a împrumutat firmele unde soția sau el și soția sunt asociați (SC Real Estate and Turn Around Management SRL, SC Agricooltural Singureni SRL), dar și pe părinții acesteia cu peste 1 milion de euro în total.

În 2023, Piperea și soția au luat împrumut câte 100.000 de lei fiecare, ea de la Mircea Deaconu, el de la Ciprian Glodeanu. Ambele împrumuturi trebuie restituite în 2024. 

Soția lui Piperea a mai luat în 2023 și trei credite de la bănci, în valoare totală de aproximativ 172.000 de euro, iar candidatul AUR a luat două credite în 2022 de puțin peste 143.000 de euro. 

Piperea este asociat în firma Agricooltural Singureni, iar soția deține jumătate din acțiunile societății Real Estate and Turn-Around Management. La aceste două firme, soții Piperea dețin acțiuni în valoare de peste 400.000 de euro. 

Piperea a mai fost asociat sau asociat și administrator în alte șase firme care au intrat în insolvență.  

În 2023 Piperea a avut venituri de 138.000 de lei de la Facultatea de Drept a Universității București, unde este profesor, Curtea de Arbitraj de pe lângă CCI București și în calitate de autor la Editura CH Beck. Soția a încasat 175.000 de lei în calitate de director al direcției juridice a Unicredit Leasing.

Din activitatea de partener coordonator la casa de avocatură pe care a fondat-o, Piperea a mai încasat 2,25 milioane de lei și 874.000 lei în calitate de partener coordonator la firma de insolvență RomInsolv SPRL. A mai încasat 31.000 de lei din închirierea unui apartament către o persoană fizică. 

Piperea este asociat și președinte al Asociației Parakletos, fondată pentru ”apărarea drepturilor clienților bancari”, și al Alianței pentru Acțiune Civică și Democrație Participativă. 

Diana Șoșoacă și Luis Lazarus sunt cei mai cunoscuți candidați S.O.S România la alegerile europarlamentare și aproape în permanență împreună în campania electorală din teritoriu. Cei doi sunt propagatori de conspirații sau fake-news pe rețelele de socializare, au un puternic discurs anti-Occident și recurg adesea la narativul Kremlinului. 

Șoșoacă are trei terenuri intravilane (în Căciulata, Vulcana de Sus) și unul extravilan în Balotești, mai are două apartamente în București și o casă de vacanță în Dâmbovița.

Senatoarea are și două mașini (Opel Corsa și Skoda Octavia), dar și obiecte de artă de 5.000 de euro.

În 2021 și 2023 a împrumutat de la două persoane fizice 43.500 euro, pe care trebuie să îi returneze în 2024 și 2030. 

Diana Șoșoacă a încasat o alocație de copil și indemnizația de parlamentar de 130.000 de lei. Diana Șoșoacă a trecut în declarația de avere și un venit de 23.000 de lei încasat de soțul său, Silvestru Șoșoacă, care apare înregistrat ca “secretară” la cabinetul de avocatură al senatoarei. 

Luis Lazarus a încasat bani din publicitate de la Facebook și YouTube, în valoare totală de peste 62.000 de euro, și are investiții în criptomonede pe Binance.com și Crypto.com de peste 30.000 de dolari. 

Fostul jurnalist are bijuterii de 9.000 de euro, ceasuri de 11.000 euro, obiecte de artă și cult de 6.000 euro și a vândut terenuri de 35.000 de euro în 2023.

Lazarus are și două depozite în euro (2021, 2022) de aproximativ 44.000 euro în total. 

Cei doi nu au răspuns întrebărilor ISE privind criteriile de stabilire a candidaților potențial eligibili la alegerile europarlamentare, cât a contat averea lor și cum se împacă discursul partidului anti-globalist și anti-corporații cu veniturile unora dintre candidați care provin în unele cazuri chiar de la ”globaliști”. 

Va urma.

Articolul face parte dintr-o serie jurnalistică realizată în cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC), coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu sprijinul financiar al Internews.