Averile ”patrioților”: Cum explică un candidat AUR că are acțiuni la ”corporațiile globaliste”: Unele nu sunt rele / Prințul cu păduri, Bill Gates cel bun și latifundiara din cea mai săracă regiune a UE (II)

Exploatare forestieră, conturi de Revolut și depozite de criptomonede, bijuterii de zeci de mii de euro și ceasuri de aur, latifundiari și colecționari de artă, spații comerciale și terenuri închiriate sau vândute corporațiilor, investiții în Microsoftul lui Bill Gates și Amazonul lui Bezos. 

Nu este profilul ”străinului asupritor” care s-a lăcomit și îmbogățit în România, ci sunt declarațiile de avere ale ”românilor din popor”, candidații AUR și S.O.S. România la europarlamentare. 

Cu discursuri ultranaționaliste, anti-corporații, anti-Occident, xenofobe și retorică pro-rusă, cele două partide vor să trimită în Parlamentul European candidați ale căror preocupări în viața reală și profiluri financiare arată foarte diferit de discursul public al celor două formațiuni. 

Își înșală, deci, ”patrioții” electoratul în momentul în care propagă discursul anti-globalism și anti-corporații, dar candidații lor dețin acțiuni sau fac profit de pe urma tranzacțiilor cu multinaționale? ”O întrebare pertinentă”, ne spune Mihail Neamțu, unul dintre candidații AUR la europarlamentare care spune că există și ”corporații bune”. 

• Aceasta este a doua parte a analizei declarațiilor de avere și interese ale candidaților eligibili AUR și S.O.S România pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Citește aici prima parte: Averile ”globaliștilor” de la AUR: Ce spun ”patrioții” cu investiții în SUA, profit de la corporații și criptomonede despre dubla măsură privind globalismul și multinaționalele: ”Nimicuri” (I)

Info Sud-Est a analizat declarațiile de avere și interese ale primilor 10 candidați AUR și primilor 5 candidați SOS (maximul de locuri pe care cele două partide le pot obține în Parlamentul European, conform sondajelor) care arată că:

• 12 din cei 15 candidați fie au venituri sau bunuri cu mult peste medie, fie au primit bani de la multinaționale (sub diferite forme: chirii, bani din publicitate, vânzare etc), ori dețin bijuterii, ceasuri de lux, obiecte de artă, fie au hectare de terenuri, mai multe apartamente și/sau case, ori au acțiuni la companii ale ”ocultei” înfierată de cele două partide, cum ar fi, spre exemplu, Microsoftul fondat de Bill Gates;
• 2 candidați au venituri sau dețin bunuri ”obișnuite” (un apartament, o mașină etc);
• 1 candidat nu deține, conform declarațiilor de avere, nicio proprietate sau vreun bun și primește doar salariul de deputat.   

În total, primii 10 candidați AUR și primii 5 candidați S.O.S România de pe listele de la europarlamentare dețin următoarele averi:

• ISE a urmărit, în primul episod al seriei de articole despre partidele extremiste care candidează la alegerile europarlamentare din 9 iunie, violența, doctrina și discursul public al membrilor AUR și S.O.S România și a explicat prin vocile specialiștilor de ce aceste două formațiuni politice sunt extremiste. Articolul, aici.

Mihail Neamțu este teolog și om politic vechi, fondator al fostului partid Noua Republică, în prezent membru AUR după ce și-a cerut scuze de la George Simion pentru că l-a criticat în trecut. Neamțu a ajuns astfel la al șaselea partid, după ce a trecut prin Partidul Noua Republică, PNȚCD, ARD, PNL și PMP. 

El spunea în 2020 că George Simion este ”o nulitate”, iar în aprilie 2024 și-a cerut scuze  public spunând că atunci când l-a jignit pe Simion era:

• ”(…) pe un pat din spital, într-o stare de izolare totală, dar şi supus unui tratament medicamentos foarte agresiv împotriva infectării cu virusul Covid-19. Aşa era Fprotocolul lui Arafat… După cum vă puteţi imagina, chiar n-aveam o stare bună. Ceaţa mentală, bulversarea emoţională, plămânii afectaţi şi ficat supraîncărcat de antibiotice m-au făcut să spun lucruri pe care astăzi le regret. Da, confirm faptul c-am făcut nişte declaraţii violente la adresa lui George Simion, pe care liderul AUR a avut eleganţa să le uite şi să le ierte. Socot, aşadar, enunţurile mele lovite de nulitate”.

Neamțu are un apartament în București de 85 mp, cumpărat în 2020 și două picturi în valoare totală de 10.000 de euro.

Neamțu, care a studiat în Germania, Marea Britanie și SUA, are un cont Revolut cu Bitcoin, deschis în 2020, în valoare de 19,845 lei și un cont în lei de aproximativ 3000 de lei.

Are și acțiuni în valoare totală de 32.000 de euro la următoarele corporații: Nvidia, Tesla, Microsoft, Amazon, Siemens, Akero Terapeuthics (o companie de biotehnologie cardio-metabolică care dezvoltă tratamente transformaționale pentru steatohepatita non-alcoolică, cu sediul în California).

Are declarate venituri din consultanță de 17.700 lei și deține firma Words Factory înființată în 2020.

L-am întrebat pe Mihail Neamțu cum se împacă discursul anti-globalist și anti-corporații al partidului din partea căruia candidează la alegerile europarlamentare cu veniturile sale care provin inclusiv din investiții și acțiuni la marile corporații. Consideră că un astfel de discurs dublu înșală electoratul AUR? 

Neamțu ne-a răspuns că ”întrebarea este pertinentă”, dar în același timp ”răspunsul este foarte simplu”: Este un apărător al libertății economice și unele corporații, cum ar fi Tesla, nu sunt ideologizate (Elon Musk a fost acuzat de mai multe ori de antisemitism, rasism și a răspândit retorica rusă, n.red.): 

• ”În calitate de apărător al libertății economice, consider că e foarte important ca oamenii să aibă șansa de a-și plasa economiile în cât mai multe portofolii. Consider, de asemenea, că statul este un mai prost administrator decât orice companie privată. În același timp, deplâng faptul că anumite companii, nu și Tesla, bunăoară, sunt tot mai asaltate de ideologia WOKE, care n-are nicio treabă cu, bineinteles, produsele tehnologice. Așa că pentru mine, investiția în Nvidia și Tesla nu este deloc în contradicție cu filozofia pro-libertate pe care o îmbrățișez. Însă, însă, mă aștept ca acționariatul Microsoft și al altor companii de acest tip să facă în următorii ani presiuni ca aceste companii să fie ideologizate. Vă rog să observați că nu am cumpărat acțiuni care au un imediat efect cultural dăunător, precum Disney sau Netflix”, a transmis Mihail Neamțu.

Donatorii-candidați

Pe lista candidaților eligibili, AUR îi mai are și pe prințul Dimitrie Sturdza, Laura Gherasim, președinta interimară a filialei Vaslui, cel mai sărac județ din România și, cel puțin în 2019, cea mai săracă regiune din UE, dar și pe Maria Georgiana Teodorescu și Nicolae Vlahu. 

Toți sunt în primii 10 candidați la europarlamentare din partea AUR și toți au donat sume consistente pentru partid: Laura Gherasim – 400.000 de lei, pe locul 8, prințul Șerban Dimitrie Sturdza – 1,15 milioane de lei, pe locul 6, Nicolae Vlahu – 1,1 milioane de lei, locul 9 și Maria Georgiana Teodorescu – 500.000 de lei, locul 4. 

Laura Gherasim este jurist și are, împreună cu soțul ei, 7 terenuri intravilane (din care unul de 1200 mp în București, luat în 2024, și 6 cumpărate în Arad în 2018, în suprafață totală de 6 hectare).

Mai are trecute în declarația de avere mai multe imobile în București, din care: 5 clădiri comerciale și birou, 4 locuri de parcare și o boxă, o anexă și locuințe cu terasă de 420 mp. Un spațiu comercial e cumpărat în 2012 și restul imobilelor în 2022 și 2024. 

Are un Mercedes fabricat în 2017, ceasuri de aur de 75.000 de euro și bijuterii de aur de 100.000 de euro. 

Laura Gherasim a vândut un teren, în 2023, către lanțul german de magazine alimentare Lidl România cu 4,167 milioane de euro. 

În contul bancar deschis în 2022 are depozitați 350.000 de euro. 

Gherasim a declarat un salariu anual de 37.800 lei, fără să precizeze de unde, iar soțul are un venit de 15.600 euro anual din închirierea unui spațiu către compania de telefonie mobilă Vodafone. 

Candidata AUR a scos dividende de 540.000 lei de la firma ACG Construction Projects, o firmă de inginerie și consultanță tehnică înființată în 2005, unde Laura Gherasim este asociat unic și administrator, cu o cifră de afaceri de 39,54 milioane de lei în 2023 și profit de 5,6 milioane lei. 

Descendent al vechii familii românești Sturdza, care a deținut funcții politice importante în Principatul Moldovei apoi în România, Prințul Șerban Dimitrie Sturdza a moștenit mai multe proprietăți. 

Are un hotel vechi de la 1896 în Constanța și restaurantul de fine dining ”1896”, în kilometrul zero al orașului de la malul mării.  

Are împreună cu soția, moștenite, restituite sau cumpărate, 6 terenuri cu o suprafață totală de 225 ha (București, Galați, Neamț, Prahova, Giurgiu, Dâmbovița) din care 212 hectare sunt pădure (137 ha în comuna Clejani din Giurgiu și 75 de ha în comuna Finta din Dâmbovița). 

Prințul Sturdza mai are alte 10 hectare de teren arabil în comuna Podoleni din Neamț.

Sturdza are 2 case și 3 apartamente în București, o casă în Iași și una de vacanță în Prahova, dar și un apartament în Montreal, Canada. 

Are o colecție de artă de 800.000 de euro și tablouri, icoane și mobilier (moștenite) de 50.000 de euro, dar și ceasuri de 45.000 de euro. 

Deține 18 conturi bancare, depozite de investiții sau obligațiuni de stat în bănci din România și Austria, din care patru depozite bancare și de investiții în dolari și euro la Schollerbank (Viena) în valoare totală de aproximativ 1,4 milioane de euro, aproape 350.000 euro la Raiffeisen și în jur de 230.000 de dolari la Unicredit.

Obține venituri împreună cu soția din spații închiriate, dividende, arendă și dobânzi bancare, dar și din vânzarea lemnului (exploatare masă lemnoasă), în valoare anuală de 243.000 de euro.

Prințul Sturdza a donat aproape 50.000 de lei către AUR în anul 2022, iar în anul 2023 a fost anunțat candidat la europarlamentare din partea partidului, pe loc eligibil. 

Un alt candidat pe lista AUR este Adrian George Axinia, un inginer constructor cu 5 terenuri intravilane în Tunari (unul obținut prin partaj, unul moștenit, trei cumpărate în 2020 și 2022), un spațiu comercial cumpărat în București în 2020 și o casă moștenită în Suraia (Vrancea).

Are ceasuri de 8.000 de euro cumpărate în perioada 2016-2022 și un cont bancar de 30.000 de lei.

Axinia a declarat venituri în calitate de deputat de 131.412 lei și dividende de 10.000 de lei de la Axial Procon SR, din Tunari. 

Axinia a donat 46.000 de lei către AUR în 2020 și ocupă un loc eligibil la europarlamentare în 2024. 

Alți doi juriști pe lista AUR pentru europarlamentare sunt Nicolae Vlahu și Maria Georgiana Teodorescu.

Vlahu are un Rolex Datejust 41 din 2023, în valoare de 40.000 de lei, și și-a cumpărat un Audi fabricat în 2012 și un Mercedes fabricat în 2017.

Are un cont de Revolut din 2019 cu 11.000 de lei pe el și trei conturi bancare la ING cu depozite de 162.000 de euro. 

Are venituri declarate de nici 3.000 de lei din societatea civilă de avocați Vlahu și Asociații, iar soția Marinela Vlahu a încasat 90.000 lei din aceeași asociație. 

Are o firmă înființată în 2022, în Constanța, de transport călători, din care nu are venituri declarate. 

Pe de altă parte, Maria Georgiana Teodorescu și-a cumpărat 2 apartamente în București și o casă și un teren intravilan de aproape 900 mp în Chitila, în perioada 2015-2022. 

Are un Mercedes B Classe fabricat în 2007 și deține două conturi în lei și două în euro în valoare totală de aproximativ 1500 de euro. 

Are venituri în jur de 56.000 lei din salariu, bonuri de masă de la Universitatea ”Titu Maiorescu” și venituri de 1,15 milioane de lei din cabinetul de avocatură. Este membru în Asociația Societatea Cinegetică Someșul Rodna.

Singurul candidat eligibil pe lista AUR pentru europarlamentare care nu deține proprietăți este Cristina Gabriella Dumitrescu, specialist comunicare fără nicio altă mențiune în declarațiile de avere și interese în afară de venitul de parlamentar de 119.140 lei și o alocație a copilului.

Veniturile candidaților S.O.S România sunt mai modeste decât cele ale contracandidaților de la AUR. Diana Șoșoacă nu a răspuns întrebărilor ISE privind criteriile de stabilire a candidaților potențial eligibili la alegerile europarlamentare, cât a contat averea lor și cum se împacă discursul partidului anti-globalist și anti-corporații cu ce scrie în unele dintre declarațiile de avere ale candidaților S.O.S. România.

Spre exemplu, unul dintre candidați, Dan Ștefănel Marin, consilier local la Sectorul 4 din Capitală și vicepreședinte SOS are patru apartamente cumpărate cu soția Florentina Marin în București și o casă de vacanță donată în Pucioasa. 

Marin este consilierul UNPR care a fost ales în 2015 de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în funcţia de primar interimar, atunci când fostul primar Sorin Oprescu a fost suspendat în urma dosarului de corupție de la DNA. 

Marin are un teren extravilan și unul intravilan primite prin donație în orașul Pucioasa din Dâmbovița, a cumpărat două mașini Kia, fabricate în 2008 și 2017, și are un cont bancar de 104.000 lei și unul Revolut cu 1.600 lei deschis în 2021. Are și un credit pe 30 de ani, scadent în 2042, de 34.350 euro.

Are venituri de aproape 85.000 de lei de la Consiliul Local Sector 4, alocațiile a doi copii și venituri de 26.000 de lei de la Nota FB SRL și Iralex Food, în calitate de manager la ambele societăți. Soția a încasat dividende de peste 200.000 lei de la Iralex Food și 62.000 de lei de la Spitalul Carol Davila, unde este asistent medical. 

Soția deține firma Iralex înființată în 2019, cu cifră de afaceri 1,94 milioane lei și profit de aproximativ 485.000 lei. 

Președintele SOS Iași, Sava-Dragomir Tomașeschi, este avocat și are trei terenuri agricole și două intravilane în Iași, cumpărate în perioada 2005-2007, în suprafață totală de 4,5 hectare.

A cumpărat o casă de 235 mp în Iași și una de vacanță de 84 mp în Trifești (în 2006, respectiv 2007) și are trei mașini (SAAB, Seat, Logan).

Are bijuterii de 5.000 de euro, tablouri de 20.000 de euro și ceasuri de 25.000 de euro. Are venituri declarate din avocatură de 450.000 de lei (împreună cu soția). 

Andreea Petronela Cîmpianu, președinta filialei Italia a S.O.S România, are doar o mașină Kia fabricată în 2017, două conturi bancare cu aproape 8.000 de euro, un împrumut de 13.000 de euro scadent în 2030 și a declarat un venit anual de 22.800 de euro ca ”manager de administrație”.

Articolul face parte dintr-o serie jurnalistică realizată în cadrul proiectului Expanding Production of Independent Content (EPIC), coordonat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) cu sprijinul financiar al Internews.