La sfârşitul lunii iunie, cel mai mare stat al lumii, R.P. Chineză, a deschis ambasada sa din Republica Kiribati, un stat cu 32 de atoli din Oceanul Pacific, cu aproape 120.000 de locuitori. În capitala Tarawa mai funcţionează alte trei misiuni diplomatice: ale Australiei, Noii Zeelande şi Cubei.
Ambasada chineză a fost inaugurată după ce, la 22 iunie, alegerile prezidenţiale au fost câştigate de candidatul susţinut de la Beijing şi după ce, în septembrie 2019, Kiribati şi R.P. Chineză au restabilit relaţiile diplomatice. Cele două state au mai avut legături, între 1980 şi 2003, după care Kiribati a recunoscut Taiwan. Acum, într-o poveste savuroasă despre avioane şi bani, preşedintele din Kiribati a ales din nou China comunistă.
Nimic nu este simplu, însă, în politica din Kiribati. După ce chinezii au învins în alegerile prezidenţiale, în bătălia pentru Parlament au câştigat forţele care susţin relaţiile cu Taiwan: 23 din cele 45 de locuri ale Legislativului din Tarawa. Şi, în plus, opoziţia şi opinia publică cer intervenţia americanilor, suspectând pe preşedinte că a primit bani gheaţă din partea Beijingului.
Două avioane pentru Kiribati: valoarea relaţiilor diplomatice ale ţării cu R.P. Chineză
Preşedintele din Kiribati, Taneti Maamau, a fost ales pentru primul mandat în 2016 şi, apoi, a câştigat din nou la 22 iunie. Alegerile prezidenţiale din insulele Oceanului Pacific nu au fost despre politică ci despre modernizarea celor două sectoare vitale ale ţării, care asigură, practic, toate veniturile ei: turismul şi pescuitul tonului.
Pentru a face turism, Kiribati are nevoie de avioane deoarece suprafaţa pe care se întind insulele este asemănătoare celei a SUA. Prin urmare, pentru început, în 2018, preşedintele Taneti Maamau a abordat-o direct pe preşedinta Taiwanului, Tsai Ing-wen, menţionându-i acesteia că ţara sa vrea două avioane moderne de câte 30 de milioane bucata. Aeronavele braziliene Embraer, de câte 92 de locuri fiecare, urmează să facă legătura între capitala statului Kiribati, Tanawa, şi principala zonă turistică a ţării, insula Kiritimati (insula Christmas), aflată la aproape 3.000 de kilometri distanţă. Taiwanul, care avea legături diplomatice cu Kiribati la acea dată, a refuzat să plătească avioanele dar a făcut o ofertă preferenţială pentru cumpărarea lor de către guvernul insulelor din Pacific. Preşedintele Taneti Maamau s-a supărat, a anulat oferta Taiwanului şi a anunţat, în septembrie 2019, că Kiribati a stabilit relaţii diplomatice cu R.P. Chineză.
La acel moment, lovitura pentru Taiwan a fost dură în plan diplomatic pentru că, în acelaşi moment, Insulele Solomon, tot din Oceanul Pacific, au rupt şi ele relaţiile cu Taipei şi au recunoscut R.P. Chineză. Prim-ministrul arhipelagului Solomon, Manasseh Sogavare, anunţa că această schimbare era, cumva, normală din vreme ce peste 65% dintre exporturile ţării cu 625.000 de locuitori (comerţ însumat la 250 de milioane de dolari) mergeau pe piaţa chineză.
Ministrul taiwanez de Externe, Joseph Wu, în plin scandal al avioanelor cerute de Kiribati şi refuzate de preşedinta Tsai Ing-wen, atrăgea atenţia că „guvernul de la Beijing a promis furnizarea de fonduri complete pentru cumpărarea de avioane şi nave comerciale, convingând Kiribati, în felul acesta, să stabilească şi relaţii diplomatice”. Confirmarea a venit şi din partea responsabilului celei mai mari insule din arhipelagul Solomon (Malaita), Daniel Sudaini, care a declarat cotidianului naţional „Solomon Star” că oficiali chinezi i-ar fi oferit şi lui suma de 123.000 de dolari pentru a sprijini iniţiativa guvernului central de a stabili relaţii diplomatice cu R.P. Chineză.
După ce Kiribati a decis să rămână alături de Beijing, Taiwanul a rămas cu doar 15 state care îl recunosc oficial, patru dintre acestea aflându-se în zona Oceanului Pacific: insulele Marshall, Nauru, Tuvalu şi Palau.
Ce vor chinezii să facă în Kiribati?
La începutul anului 2020, între 4 şi 11 ianuarie, preşedintele din Kiribati a fost oaspetele oficial al preşedintelui Xi Jinping. La 6 ianuarie, agenţia chineză de ştiri „China Nouă” (Xinhua) relata despre semnarea unui tratat bilateral între R.P. Chineză şi Kiribati. Şeful statului chinez mai adăuga, în Marea Sală a Poporului din Beijing, că „Kiribati se află acum de partea dreaptă a istoriei, alături de China”.
China nu a cumpărat pentru Kiribati doar cele două avioane braziliene. O companie de stat din Beijing a oferit să participe financiar la construirea infrastructurii portuare a insulei Kiritimati. Noul port, cer chinezii la schimb, ar trebui să primească, însă, nu doar navele de croazieră ci şi pe cele militare.
Înainte de 2003, când R.P. Chineză a mai avut o dată relaţii diplomatice cu Kiribati, tot pe insula Kiritimati, Beijingul construise şi instalase o bază de observaţii a armatei, care oficial se ocupa cu cercetări marine. După 2003, când Kiribati a stabilit legături cu Taiwan şi le-a rupt pe cele cu chinezii, baza a fost abandonată. Acum, aceasta ar avea o importanţă strategică extrem de mare deoarece s-ar situa la mai puţin de 3.000 de kilometri sud de Honolulu, din insulele Hawaii, acolo unde funcţionează cea mai mare şi mai importantă bază de comandă americană din Oceanul Pacific.
Nu importanţa diplomatică a insulelor Kiribati a stat la baza cumpărării bunăvoinţei acestui stat de către chinezicu preţul a două avioane.
Aşezarea geografică şi importanţa strategică, împreună cu concurenţa ideologică, de supremaţie şi de influenţă în Pacific cu rivalul sistemic şi istoric Taiwan au fost sursele acestei decizii a Beijingului. Şi, desigur, şi apropierea de interesele vitale de securitate ale SUA.
R.P. Chineză a câştigat alegerile prezidenţiale din Kiribati dar nu controlează opinia publică şi memoria istorică a insulelor
Dacă Beijingul a reuşit să reimpună pe preşedintele Taneti Maamau la 22 iunie, la alegerile parlamentare desfăşurate concomitent opoziţia condusă de Banuera Benina, care cere reluarea relaţiilor cu Taiwan, a obţinut 23 de voturi în Parlamentul din Kiribati, dintr-un total de 45 de mandate. Anterior, alianţa preşedintelui în funcţie deţinea o majoritate confortabilă, de 31 de locuri.
Rezultatele alegerilor parlamentare au reflectat protestele de stradă desfăşurate în toamna anului 2019, manifestaţii care cereau să nu se reia legăturile cu China comunistă şi care acuzau pe preşedinte că a primit bani pentru a rupe legăturile cu Taiwan. Promisiunea fermă a preşedintelui Taneti Maamau că Beijingul va livra avioanele către Kiribati iar banii chinezi vor moderniza turismul i-a convins pe alegători să accepte noua realitate.
Cu toate acestea, SUA şi nu R.P. Chineză deţin ascendentul asupra opiniei publice şi memoriei istorice în Kiribati.
Insulele, fostă colonie britanică până în 1979, au fost ocupate de Japonia în Al Doilea Război Mondial şi eliberate, după lupte grele, de armatele americane. Locuitorii din Kiribati bineînţeles că nu uită acest moment istoric. Recunoştinţa lor s-a concretizat în tratatul bilateral semnat de Kiribati şi SUA, încheiat la Tarawa în 20 septembrie 1979, primul act internaţional de după obţinerea independenţei. Conform acestuia, nicio ţară nu poate deţine sau construi baze sau instalaţii militare în Kiribati fără acordul Washingtonului. Orice demers chinez în acest sens ar trebui să fie agreat de Casa Albă, un lucru exclus acum, sau să beneficieze de repudierea tratatului de către Parlamentul şi preşedintele din Kiribati. Acesta nu ar fi un efort tocmai simplu şi ar presupune implicaţii asupra opiniei publice şi vieţii politice din insule. În plus, o astfel de modificare radicală a politicii externe ar agrava şi mai mult suspiciunile de plăţi făcute de Beijing către preşedintele Taneti Maamau.
Chiar dacă R.P. Chineză nu deţine acum pârghiile de a controla în totalitate insulele Kiribati, realegerea preşedintelui Maamau este un pas important în creşterea influenţei chineze în Pacific, acolo unde două puteri precum SUA şi Australia deţin influenţă, teritorii şi decizie. Cum, însă, pandemia coronavirus a afectat grav sectorul turistic iar vizitatorii străini preconizaţi nu au mai ajuns în Kiribati, este de aşteptat ca Beijingul să scoată generoase fonduri pentru a acoperi pierderile insulelor. Când banii chinezeşti nu vor mai veni- căci fără rezultate în obţinerea de avantaje militare, Beijingul nu are motive să stea în Kiribati- mica republică insulară va merge din nou spre Taiwan.
Cât va dura prietenia dintre R.P. Chineză şi Kiribati? Mai întâi întrebaţi-vă cât mai este din pandemia coronavirus, care sunt găurile financiare ale statului din Pacific şi câţi turişti străini ar mai putea ajunge în acest paradis natural.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
