La mijlocul lunii martie, preşedinţia română a Consiliului UE a ajuns la un acord parţial cu Parlamentul European privind priorităţile europene pentru România în Mecanismul de Conectare a Europei, viitoarea politică de transport în perioada 2021-2027.
Conform acestei înţelegeri, vor primi fonduri europene – dacă vor fi depuse solicitări din partea guvernului de la Bucureşti – tronsoanele de cale ferată Timişoara-Moraviţa (spre Belgrad), Craiova-Calafat (spre Vidin şi, de aici, spre Balcani) şi Bucureşti-Giurgiu (de aici spre Ruse, Sofia, Salonic şi Istanbul).
De asemenea, România poate primi bani europeni pentru modernizarea şoselei Focşani-Albiţa (care trece în Republica Moldova).
Aproape toate tronsoanele puse în discuţie reprezintă teme majore de dialog la nivel înalt între oficiali români şi din statele vecine. De pildă, o autostradă Timişoara- Pancevo-Belgrad, care să fie alături de calea ferată pe acelaşi tronson, este pe agendă la întâlnirile dintre preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucić, şi prim-ministrul Viorica Dăncilă. La ultimele două reuniuni ale cvadrilateralei (Bulgaria, Grecia, România, Serbia), la care participă trei prim-miniştri şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucić, a cerut părţii române implicare instituţională în acest proiect. Discuţiile dintre şefii guvernelor de la Bucureşti şi Sofia, Viorica Dăncilă şi Boiko Borisov, au fost dominate, la reuniunea de la Snagov, din martie 2019, de tema majoră a podurilor peste Dunăre şi a coridoarelor feroviare şi rutiere de transport între România şi Bulgaria. Prim-ministrul Boiko Borisov i-a sugerat omoloagei sale să depună proiecte pentru atragerea de fonduri europene pentru un al doilea pod între Giurgiu şi Ruse şi să contracteze un parteneriat public-privat pentru un alt pod, între Turnu Măgurele şi Nikopol.
În ceea ce priveşte viitorul şoselei Focşani-Albiţa, fondurile europene prevăzute în exerciţiul bugetar comunitar 2021-2027 sunt prevăzute. Rămâne, însă, voinţa politică a guvernului de la Bucureşti de a le extrage dinspre Bruxelles. Publicaţiile vasluiene „Monitorul de Vaslui” şi „Vremea nouă” au scris că proiectul acestei autostrăzi a fost gata din 2003, urmând a fi finalizată în 2015. Ulterior anului 2003, însă, a dispărut din toate documentele oficiale, inclusiv din Master Planul General de Transport al României, deşi se afla pe traseul unui coridor european.
România este străbătută de două coridoare europene: 1) Coridorul Rin-Dunăre pe traseul Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa-Sulina şi 2) Coridorul Orient-Mediterana de Est pe traseul Arad-Timişoara-Craiova-Calafat.
Alături de acestea, Master Planul de Transport cuprinde şi trei coridoare strategice româneşti: 1) Coridorul inelar perimetral, pe traseul Bucureşti-Alexandria-Craiova-Drobeta Turnu Severin-Timişoara-Arad-Oradea-Satu Mare-Baia Mare-Bistriţa-Suceava-Bacău-Focşani-Buzău-Bucureşti, 2) Coridorul Europa Centrală- Marea Neagră, pe traseul Nădlac-Arad-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Constanţa şi 3) Coridorul Europa Centrală-Europa de Sud, pe traseul Borş-Oradea-ClujNapoca-Tg.Mureş-Braşov-Ploieşti-Bucureşti-Giurgiu.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
