Zeci de oameni s-au adunat marți la Universitatea “Ovidius” din Constanța pentru a marca împlinirea a doi ani de la începutul invaziei rusești asupra Ucrainei și pentru a sublinia eforturile și victoriile umanitare în fața unuia dintre cele mai distructive conflicte militare din istoria recentă a Europei. Evenimentul, “Comunitaria Talks: Constanța pentru Ucraina – 2 ani de provocări”, a fost organizat de Centrul pentru Resurse Civice din Constanța.
După cum sugerează și numele, evenimentul s-a concentrat pe dificultățile, dar și pe reușitele din ultimii doi ani ale ucrainenilor ajunși la Constanța, care au format a doua cea mai mare comunicate de refugiați după teritoriul României, după București.
- Mai multe detalii, aici.
În acest scop, au contribuit cu intervenții atât membri ai comunității ucrainene, cât și reprezentanți ai instituțiilor statului, societății civile și ai mediului academic.
Conferința moderată de Cosmin Bârzan, președintele CRC, a fost deschisă prin difuzarea trailerului filmului documentar “Twenty days in Mariupol” (Douăzeci de zile în Mariupol), în regia jurnalistului ucrainean Mstyslav Chernov, urmat de un moment de liniște ținut în memoria victimelor conflictului.
- Notă: Documentarul realizat în 2023 de către Associated Press, în colaborare cu BBC Frontline, a fost premiat atât în cadrul festivalului de film Sundance, unde a fost și prima oară difuzat, cât și la gala premiilor BAFTA 2024, în Marea Britanie. Activitățile din Mariupol i-au conferit lui Mstyslav Chernov și echipei sale Premiul Pulitzer în 2023.
Preț de aproape o oră, în fața publicului de peste 70 de studenți, profesori și membri ai comunității ucrainene au fost prezentate diverse povești de succes ale refugiaților care și-au găsit un lăcaș temporar la Constanța, de la tineri care au decis să-și continue studiile în România, chiar dacă au trebuit să învețe o nouă limbă pe parcurs, la oameni care au reușit să-și găsească locuri de muncă stabile.
Printre aceste experiențe s-au remarcat și câteva cazuri de ucraineni care au lansat inițiative pentru a-și ajuta noua comunitate. Astfel, a preluat cuvântul Alexandra Pronina, o tânără din Kiev care, împreună cu soțul ei Roman, și-a asumat responsabilitatea de a înființa o grădiniță privată dedicată copiilor ucraineni.
Alexandra, profesoară de meserie, a povestit audienței despre cum a sesizat în urmă cu peste un an faptul că multe familii aveau dificultăți financiare și de integrare, așa că a hotărât să ajute prin deschiderea grădiniței “SInergia”, care oferă micuților ucraineni o serie de activități educaționale axate pe integrare, printre care cursuri de limba română de cinci ori pe săptămână și de engleză de două ori pe săptămână.
Un alt beneficiu important, a amintit ea, este faptul că oferă părinților un loc sigur și gratuit unde își pot lăsa copiii în timp ce se duc la muncă, deoarece grădinița este deschisă zilnic între orele 8:00 și 18:00.
Altă poveste de succes este cea a Violetei Sulima, o tânără de 18 ani din Donețk, teritoriu în prezent controlat de Rusia. În ciuda faptului că în situația sa, până și deschiderea unui cont bancar în România era o sarcină deosebit de dificilă, a explicat ea, a simțit nevoia să îi ajute pe ceilalți tineri aflați în situații la fel de complicate. Așadar, sprijinită de părinții ei și cu ajutorul unei avocate care cunoștea limba rusă, Violeta a pus bazele ABC Fenix, un program de tip after-school pentru copiii și adolescenții ucraineni.
Asemenea inițiative rămân importante în condițiile în care, cel puțin în primele luni ale războiului, sistemul educațional nu avea la dispoziție aproape nicio resursă umană sau materială pentru a le preda tinerilor ucraineni, fapt confirmat în timpul discuțiilor de Magdalena Iacob, inspector în cadrul ISJ Constanța.
Majoritatea discursurilor au fost susținute în limba ucraineană, dar au beneficiat de traduceri live din partea membrilor ucraineni ai echipei Centrului pentru Resurse Civice, ei înșiși refugiați sosiți la Constanța după începerea conflictului.
În cadrul discuției a intervenit și Daniel Citirigă, prodecanul Facultății de Istorie și Științe Politice, care și-a oferit perspectiva asupra situației care, după spusele sale, nu s-a mai obișnuit în Europa după Al Doilea Război Mondial și care “ar trebui să ne dea de gândit”.
În acest context, profesorul a punctat importanța ajutorului acordat refugiaților și a ținut să menționeze faptul că în istorie au existat perioade în care rolurile au fost inversate – cum ar fi în anii 1917-1918, când o mică comunitate de români care au fugit de ororile Primului Război Mondial s-a format în Odesa, regiunea din care provin mulți dintre refugiații stabiliți în prezent la Constanța.
Perspectiva societății civile a fost prezentată de către Cristina Fodor, reprezentant al ONG-ului Crucea Roșie, filiala Constanța, care a explicat faptul că, în ciuda lipsei de experiență cu crize umanitare de o asemenea natură atât de aproape de granițele României, eforturile depuse de societatea civilă în primele luni ale războiului au fost considerale – exemplul folosit de ea în acest sens este centrul de donații întemeiat de Crucea Roșie la Constanța în primăvara lui 2022.
- „Alături de foarte multe ONG-uri care s-au alăturat demersului, am am fost acolo la Pavilionul Expozițional, pe care a ajuns să-l cunoască toată lumea. Cred că 50% din populația Constanței a trecut la un moment dat pe acolo, ori în calitate de voluntar, ori în calitate de donator, ori în calitate de persoană care avea nevoie de ajutor. A fost o mobilizare cum eu, în 15 ani de acțiuni umanitare, nu am văzut” a declarat femeia.
Cu toate acestea, a ținut să adauge, ajutorul inițial a fost haotic și alimentat de un interes sporit al cetățenilor de a-și oferi susținerea, iar acest interes nu a făcut decât să scadă de la lună la lună. În prezent, Crucea Roșie continuă să susțină programe mult mai bine organizate de ajutorare pentru refugiații ucraineni, prin intermediul cărora oferă alimente, bunuri de igienă și alte produse esențiale, precum și servicii de asistență medicală și psihosocială, cu accent pe integrare, a încheiat reprezentantul Crucea Roșie.
La eveniment a mai luat cuvântul și Ali Șenol, subprefectul Constanței, care a abordat reacția autorităților publice la criza refugiaților.
Conferința s-a încheiat cu o sesiune de socializare și networking, în timpul căreia studenții Facultății de Litere, specializarea Jurnalism, i-au putut intervieva pe membri comunității ucrainene.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
