Ministrul de Interne, Carmen Dan, a fost audiată de comisia de drepturi şi libertăţi LIBE, a Parlamentului European, la 23 ianuarie 2019, în legătură cu preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Considerată unul dintre creierele guvernului condus de Viorica Dăncilă, ministrul Dan va gestiona şase luni cele mai dificile dosare ale Europei: cele legate de migraţia ilegală, de protecţia frontierelor externe şi de sistemul comun de azil.
Cei mai mulţi analişti o provoacă pe ministrul de Interne să răspundă la multele întrebări legate de intervenţia Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei. Câteodată, însă, ministrul de Interne Carmen Dan o urmează, însă, pe cealaltă doamnă din Videle, Viorica Dăncilă. Astfel, deşi va trebui să ştie precis ce negociază cu Italia, cea mai radicală voce europeană împotriva migraţiei şi azilului, demnitarul de la Bucureşti nu este destul de limpezit în legătură cu numele prim-ministrului de la Roma. La 22 octombrie 2018, după o întrevedere cu viceprim-ministrul şi ministrul de Interne Matteo Salvini, Carmen Dan era convinsă că s-a întâlnit cu preşedintele Consiliului de Miniştri. Guvernul Italiei este condus, de aproape un an, de Giuseppe Conte.
Cum vrea ministrul Carmen Dan să conducă Europa?
La sfârşitul lunii noiembrie 2018, după o întâlnire cu Dimitris Avramopoulos, comisar european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, ministrul de Interne Carmen Dan a apreciat că „preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va fi ambiţioasă şi realistă”.
Din ianuarie, România gestionează politicile europene refritoare la migraţiune şi azil şi este invitată să intre în conflictul direct, deschis şi foarte violent verbal dintre statele membre ale Uniunii Europene. Îndeosebi Italia şi Ungaria, prin vocile ministrului de Interne Matteo Salvini şi a prim-ministrului Viktor Orban, se opun oricăror porţi deschise spre UE din partea migranţilor veniţi din Asia şi Africa. Ministrul Salvini a ordonat închiderea porturilor italiene şi a acuzat organizaţiile non-guvernamentale că participă la operaţiunile de trafic de carne vie prin transportul migranţilor de pe coastele nord-africane până în insulele malteze şi italiene. Totodată, între Italia şi Franţa se desfăşoară, de aproape un an, un amplu conflict diplomatic şi politic legat de viziunile contradictorii privind migraţia, Matteo Salvini atacând direct pe preşedintele Emmanuel Macron pentru politica „porţilor deschise”.
România va fi obligată, prin ministrul Carmen Dan, să navigheze între două tabere opuse, privind şi la propriile politici: Italia găzduieşte peste un milion de români aflaţi la muncă iar Franţa este un aliat secular al ţării. Pe de altă parte, în România nu vin migranţi, prin urmare nu există nici presiunea opiniei publice, nici a clasei politice. Carmen Dan a definit explicit interesul Bucureştilor: „Dimensiunea externă a migraţiei va fi o prioritate”.
Audierea ministrului Carmen Dan în comisia Parlamentului European, împreună cu a ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, nu a fost lipsită de controverse cu reprezentanţii principalelor partide europene. Îngrijorările sunt legate de viitorul statului de drept, de eforturile de modificare a legislaţiei penale fără a se ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi, desigur, despre memoria colectivă referitoare la mitingul din 10 august 2018 din Piaţa Victoriei.
Ce se va întâmpla în cele şase luni în care Carmen Dan se află la butoanele Europei?
Ministrul de Interne a promis europarlamentarilor că Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene vrea să reformuleze unul dintre cele mai contondente puncte din relaţiile interne ale UE: sistemul european comun de azil. Câţi migranţi mai primeşte Europa? Unde ii ducem? Cine plăteşte? În general, mai primeşte Europa cereri de azil?
Răspunsurile lui Carmen Dan vor trebui să găsească consens în special la Roma, Paris, Berlin, Budapesta şi Viena şi orice pas în negociere este urmare a unor discuţii obositoare şi lungi. România s-a angajat la Bruxelles să finalizeze negocerile cu statele membre în ceea ce priveşte acordul FRONTEX (un fel de Poliţie de Frontieră a Europei). Ministrul român de Interne a asumat pentru România şi o altă provocare majoră a Europei: terorismul. Pentru aceasta, Bucureştii au ales să privească dintr-o perspectivă destul de originală, Carmen Dan oferindu-se să găzduiască, în primăvară, o conferinţă pe problematica prevenirii şi combaterii radicalizării religioase şi politice în închisori.
Venită cu un program ambiţios în faţa Parlamentului European, ministrul Carmen Dan a lăsat loc în a convinge pe deputaţi de capacitatea de a gestiona probleme complexe în momentul în care Europa se pregătește de o campanie electorală. Iar temele acestei campanii sunt exact obiectivele ministrului de Interne al României: migraţia, securitatea frontierelor externe ale UE, terorismul, nivelarea asperităţilor dintre statele membre.
În contextul acuzaţiilor aduse guvernului de la Bucureşti privind respectarea independenţei justiţiei în faţa puterii politice, a unor răspunsuri neconvingătoare în legătură cu mitingul din 10 august 2018 dar, mai ales, al lipsei suportului politic din partea social-democraţilor europeni şi ALDE Europa, misiunea lui Carmen Dan este aproape imposibilă.
Acest articol face parte din campania
”România conduce Uniunea Europeană”,
un demers Info Sud-Est în care urmărim și analizăm cele mai importante evenimente de pe agenda blocului comunitar, în perioada în care acesta va fi condus de autoritățile de la București.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
