Articolul face parte dintr-o serie de materiale explicative despre importanța alegerilor europarlamentare, cu precădere destinate tinerilor care votează pentru prima dată, dar și despre cum identificăm și combatem fake-news.
Cel mai probabil ați auzit de ”criza cerealelor” ori despre ”grâul din Ucraina care a sărăcit agricultorii români” și, în final, despre protestele fermierilor.
A fost un subiect în trending timp de câteva săptămâni pe rețelele de socializare, ba chiar, la un moment dat, a fost cel mai viral subiect pe Tik Tok, Instagram și Facebook, inclusiv în rândul tinerilor.
Cum a început?
Odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei vecine pe care a invadat-o, la 24 februarie 2022. Totul s-a schimbat atunci în regiune și în lume.
Din regiune face parte și România, care se învecinează cu Ucraina și este despărțită de Rusia prin Marea Neagră.
Timp de peste patru luni, navele militare ruse au blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră.
Înainte ca rușii să intre în Ucraina și să o bombardeze, aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei erau transportate pe mare, conform statisticilor Consiliului European.
După ce a început războiul, armata rusă a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră, deci nu au mai putut exporta cereale.
S-au format astfel culoare de solidaritate, terestre, prin care Ucraina a început să-și livreze grâul, porumbul și alte cereale spre destinațiile obișnuite, cele mai multe fiind țările sărace din Africa și Asia, unde a ajuns, în perioada 2016-2021, 92% din grâul ucrainean.
Trebuie să reținem și că Ucraina are unele dintre cele mai fertile terenuri și este unul dintre principalii producători și exportatori de produse agricole nu doar din Europa, ci și din lume.
Spre exemplu, Ucraina este cel mai mare exportator din lume de ulei de floarea-soarelui (50% din exporturile mondiale), al treilea exportator de orz (18%), al patrulea exportator de porumb (16%) și al cincilea exportator de grâu (12%).
Un singur exemplu: În 2021, înainte de război, Ucraina a exportat cereale în valoare de aproape 12 miliarde de dolari (aproximativ 11,5 miliarde euro).
Lucrurile s-au schimbat drastic după război.
În comparație cu 2021-2022, producția de cereale a Ucrainei a scăzut cu 29% pentru anul de comercializare 2022-2023 și se preconizează să scadă și mai mult în următorii ani, din cauza pierderii sau deteriorării instalațiilor de producție ori a suprafețelor neplantate din cauza bombardamentelor rusești.
- Aici apare un prim fake-news rostogolit pe rețele: Senatoarea ex-AUR, în prezent în partidul SOS, Diana Șoșoacă, omul Rusiei în România, vorbește despre Ucraina care ”produce atâta grâu” deși e în război și poate și România ”ar produce mai mult grâu” dacă ar fi în război. Tot ea spune că Ucraina ”impune României un acord”, ceea ce este fals, Ucraina nu este în postura în care să poată impune acorduri României, stat membru UE. Despre ce este vorba, de fapt?
Pentru a evita un dezastru provocat de o criză alimentară la nivel mondial, Uniunea Europeană, ONU și Turcia au creat rute de transport alternative ale cerealelor ucrainene („Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră”), iar exporturile au fost astfel reluate după izbucnirea războiului.
UE a instituit și rute de transport terestru prin care au fost degajați munții de cereale din silozurile din Ucraina, care trebuiau să ajungă în statele dependente de grâul ucrainean (vezi mai sus graficul).
Rutele terestre, numite ”culoare de solidaritate” au fost stabilite la nivelul UE și nu impuse de la Kiev și au fost configurate prin România (care se continua prin Bulgaria), Ungaria, Slovacia și Polonia, statele UE cu care se învecinează Ucraina.
Aici au început problemele.
Prețul cerealelor ucrainene este mult mai mic decât cel al cerealelor produse în țări din Uniunea Europeană pentru că nu este aliniat la standardele economice și de calitate impuse de comunitatea europeană, Ucraina nefiind încă membru UE. Din acest motiv, cerealele lor sunt considerate inferioare calitativ, nefiind ”omologate” în UE.
Astfel, parte din cerealele ucrainene, mai ieftine decât ale agricultorilor noștri, au rămas în România, destabilizând piața și vânzările fermierilor români care au rămas cu stocurile nevândute.
Ca să facă față, agricultorii români ar fi trebuit să scadă prețul grâului sub cel al ucrainenilor, fapt care ar fi dus la falimentul fermierilor români.
Unde a fost, deci, problema?
Cerealele ucrainene trebuiau doar să tranziteze, deci doar să treacă prin România, nu și să fie importate, adică vândute pe piața de aici.
La fel s-a întâmplat și în Ungaria, Bulgaria, Polonia și Slovacia, unde fermierii s-au revoltat și au protestat masiv, la fel ca în țara noastră.
Din acest motiv, Uniunea Europeană a oprit, din mai până în septembrie 2023, exporturile/importurile din Ucraina, pentru a găsi o soluție prin care agricultorii europeni să nu mai fie afectați de tranzitul cerealelor foarte ieftine din Ucraina.
Soluția a fost ca tirurile cu cereale din Ucraina să tranziteze țările respective, importurile să fie strict interzise de către statele afectate și să se ia o serie de măsuri care să garanteze aceste lucruri.
După ce interdicțiile UE față de importurile ucrainene au expirat, cele cinci state europene au convenit să continuie restricțiile față de cerealele ucrainene, prin prevederi legislative la nivel național.
Spre exemplu, autoritățile din România au decis, printre altele, ca tirurile ucrainene să fie sigilate și să rămână așa până la ieșirea din țară.
- De reținut: Nu exporturile cerealelor din Ucraina prin România afectează agricultorii noștri, ci doar dacă ele sunt importate, adică vândute pe piața de-aici. Dacă doar tranzitează țara noastră, cerealele ucrainene nu pot destabiliza comerțul românesc.
De această criză și de nemulțumirile agricultorilor au profitat rapid rușii, conspiraționiștii și propagandiștii lor sau figurile pro-ruse, anti-occidentale, cu discurs xenofob și anti-UE din cele patru state.
Ei folosesc o situație din trecut, pentru că România nu mai importă grâu ucrainean, ci doar asigură tranzitul cerealelor din Ucraina prin coridorul de solidaritate, spre destinațiile finale, sau cel puțin așa susțin autoritățile române în mod oficial, în nenumărate intervenții în mass-media.
- Una dintre cele mai de impact declarații aparține ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a transmis că toată conducerea Portului Constanța va fi destituită dacă i se aduc probe că tirurile ucrainene au prioritate în fața românilor. De la declarația din 20 ianuarie nicio astfel de probă nu a apărut în spațiul public;
- O altă declarație fermă este a premierului Marcel Ciolacu, care a spus că de când conduce Guvernul (13 iunie 2023), în România ”nu a mai rămas niciun bob de grâu” din Ucraina. Și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a dat asigurări în mai multe rânduri că România nu a mai importat grâu din Ucraina, deși au existat șapte cereri în acest sens, dar care nu au fost aprobate;
- Totuși, o investigație Europa Liberă arată că în țară au mai intrat cantități mici de grâu după interdicție, dar acest lucru se explică prin faptul că, atunci când a interzis importul cerealelor ucrainene, România a omis să se refere și la contractele în derulare. Astfel, au existat contracte care nu au putut fi suspendate și în baza acestora au putut fi aduse în continuare cereale, chiar dacă în cantități mici. Vezi detalii pe Europa Liberă.
Iată câteva exemple de informații false sau folosite în mod manipulator pe Tik Tok în prezent (sau au fost folosite după interdicția importurilor ucrainene), deși folosesc o situație reală în trecut. Tik Tok este rețeaua de socializare unde criza cerealelor și protestele fermierilor au fost extrem de virale:
Diana Șoșoacă, partidul extremist SOS (ex-AUR)
- Ucraina produce (mai) mult grâu în război:
@gazetabucurestilor.ro Senator Diana Sosoaca: "unde s-a mai vazut vreodata ca o tara care e in razboi sa produca atatea cereale? Foarte tare, pai sa intram si noi in razboi poate producem mai mult". #5pasidebine #gazetabucurestilor #dianasosoaca #diana #sosoaca #cereale #ucraina #fermier #agricultura #agricultori #razboi #sosromania #sosromania🇷🇴 #politic #import #fermieri #fermieriiromaniei #senator #senatordianasosoaca #politik #politica #foryou #foryoupage #foryourpage #foryoupageofficiall #fy #fyp #fypシ #fypシ゚viral #fypage #viral #viralvideo #100 #100k #100kfollowers #foll #following #follower #follovers #followers➕ #romania #romania🇷🇴 #constanta #constantaromania #bucuresti #bucurestiromania🇷🇴 #5 #555 ♬ sunet original – gazetabucurestilor.ro
- Toate cerealele din Ucraina aparțin oamenilor de afaceri din SUA/ Autoritățile apără cerealele ucrainene, în detrimentul fermierilor români:
@sustinatoridianasosoaca #cereale #ucraina #america #nasultv #dianasosoaca #dianasosoacaiovanovici #important #fyp #atentie #viraltiktok #romania ♬ sunet original – Sustinatori Diana Şoşoacă
Patrioții TV, ”televiziunea” partidului extremist AUR care are și un ziar cu același nume, logo și culori (George Simion, Claudiu Târziu):
- Premierul Marcel Ciolacu reprezintă interesele Ucrainei și lasă agricultorii români fără venituri:
@patriotii.tv #ciolacu #import #ucraina #cereale #faliment #agricultura #agriculturaromaneasca #fermieri #fermieriiromaniei #marcelciolacu #romaniitrebuiesastie #antena3 #stirile #likeit #stiriromania #politica #economie #pentrutine #views_video #fypシ #foryou ♬ sunet original – Patrioții TV
Gold FM, Iosefina Pascal, Cozmin Gușă, Sorin Roșca Stănescu
- Exporturile ucrainene prin țara noastră afectează agricultorii, iar transportatorii ucraineni sunt avantajați la ieșirea din țară, în timp ce românii ”stau cu zilele în vamă”:
@goldfmromania Ucrainenii se laudă cu exportul de cereale prin România – conferință secretă. #iosefinapascal #radiogoldfm #scamatoriileiosefinei #romania #fyp #ucraina #zelenski #cereale #agricultura #transportatori #conferinte #transport #deltadunarii #dunare #reconstructie #premier #marcelciolacu #psd #denisshmyhal ♬ original sound – goldfmromania
- Fermierii ucraineni sunt ajutați să exporte grâul american, iar fermierii români sunt blocați prin controale și hărțuiri/ Grâul ucrainean e infestat:
@goldfmromania SRS: Cerealele americane produse în Ucraina trebuie blocate la vama românească și trimise în Africa! Ele sunt infestate și neconforme cu standardele UE. #cozmingusa #radiogoldfm #ceiingusasincapusa #romania #fyp #viral #protest #fermieri #transportatori #jurnalist #sorinroscastanescu #srs #cereale #grane #ucraina #pericol #africa #tranzit #guvern #interne #transporturi #rusia #america #sua #mare #standarde #europa #uniuneaeuropeana #ue ♬ original sound – goldfmromania
Alții:
- Grâul ucrainean e făcut în laborator:
@aboutsundaygift #vladimirpustan #ucraina #grau #pâine #multumire #sarbatoare #import #zelenski #saajungapeforyou #viral #foryou #fy #londra ♬ sunet original – sundaygift
- ”Au venit piticul și neamțul” și ”ucrainenii vând sub 400 lei la Brăila și Galați”:
@smartclips.ro E normal sa cumpărăm grâu ucrainean? #foryou #sergheimizil #fy #viral #protestfermieriromâni ♬ 十宗罪(治愈系) – 气质隆Sir
Ce spune Portul Constanța despre ”prioritatea ucrainenilor”
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (CN APMC) a declarat pentru Info Sud-Est că accesul camioanelor în Portul Constanța s-a făcut după aceleași reguli pentru toți transportatorii, indiferent de naționalitate sau tipul de marfă:
”Înainte de a deveni funcțională aplicația de rezervare pentru camioane, IT Ticket Management System, intrarea în port se realiza în ordinea sosirii. În prezent, accesul în port se face, nediscriminatoriu, cu rezervare prin intermediul aplicației IT Ticket Management System, care gestionează fluxurile de mărfuri care vin pe cale rutieră în timp real, implicând întreaga comunitate portuară”, a explicat noul director al Portului Constanța, Mihai Teodorescu.
Acesta a mai arătat că ”nu există și nu au existat niciodată culoare speciale pentru niciun tip de transportatori, pentru a intra mai rapid în Portul Constanța”, infirmând astfel informația conform căreia ucrainenii ar avea culoare speciale care le facilitează accesul.
Cum se construiește un fake news și când ar trebui să ne ridicăm semne de întrebare
Lectorii universitari Ada Codău și Valentin Vanghelescu, de la specializarea Jurnalism (în cadrul Facultății de Litere, la Universitatea ”Ovidius” Constanța) au explicat pentru Info Sud-Est cum se construiește un fake-news și când ar trebui să ne ridicăm semne de întrebare cu privire la veridicitatea unei informații.
- Cercetarea științifică a lui Vanghelescu se concentrează în primul rând pe sociologia internetului și a noilor media. Este autorul cărții „Crearea şi mobilitatea conținutului în societatea-rețea: convergență, coliziune, transformare” (Editura Universitară, 2021). A publicat o serie de articole științifice despre utilizările internetului, dezinformare, jurnalismul multimedia și inteligența colectivă.
Reporter: Cum se construiește un fake news?
Valentin Vanghelescu: Construirea unui fake news pleacă de la alegerea subiectului şi de la obiectivul pe care îl urmărește materialul respectiv. În timp ce un produs jurnalistic urmărește informarea, un fake news are ca scop manipularea. De exemplu, o temă sensibilă, cu potențial crescut de a genera reacții emoționale puternice, transpusă într-un narativ prin care se speculează prejudecăți sau convingeri ale publicului, poate asigura cadrul fertil pentru dezinformare. În acest scenariu, publicul ajunge să fie de acord şi să nu pună la îndoială lucrurile prezentate şi este determinat să distribuie impulsiv conținutul, fără o verificare prealabilă.
În ceea ce privește construcția discursivă a materialului, povestea poate fi țesută utilizând elemente care o fac credibilă, alături de componente false, cum sunt, de exemplu, citarea unor surse inexistente sau scoaterea din context a declaraților unor persoane reale, folosirea unui limbaj exagerat, încărcat emoțional, care generează frică, furie sau alte trăiri puternice, dar şi utilizarea unor elemente multimedia care întăresc narativul fals – fotografii sau conținuturi video trucate, scoase din context sau complet fabricate, obținute, mai nou, prin tehnologia deepfake.
Rep.: Când trebuie să ni se ”aprindă beculețul” că o știre ar putea să fie falsă?
V.V.: Deși recunoașterea unei știri false poate fi uneori dificilă, există câteva semnale de avertizare, care ne pot ajuta să evaluăm credibilitatea unei informații: reputația sursei media nu poate fi probată, faptele relatate nu sunt confirmate din alte surse de încredere, titlurile par incredibile sau scandaloase. Există însă și alte aspecte: autorul nu există în realitate sau, dacă există, este cunoscut pentru publicarea unor materiale false; pentru a crea iluzia unei echidistanțe, materialul prezintă două părți ale unei dezbateri, dar în mod inegal, calitatea materialului din punct de vedere al redactării este precară – greșeli gramaticale sau de tehnoredactare.
- Printre temele de interes în cercetare se numără practicile jurnalistice în conținutul de presă scrisă și în mediul digital, fake news-ul și studiile de gen, subiecte pe marginea cărora a publicat o serie de articole științifice. Are o experiență de zece ani în presa din Constanța. A publicat texte în revistele „Dilema veche”, „Revista 22” și pe platformele coordonate de Fundația Freedom House România. Este unul dintre cei doi evaluatori ai traducerii în limba română a manualului UNESCO „Jurnalism, fake news și dezinformare” (2021).
Reporter: Cum demontăm o știre falsă? Cum, unde verificăm?
Ada Codău: Ne gândim, în primul rând, la relația de cauzalitate. Mai exact, în ce măsură putem să demonstrăm o relație de cauzalitate. Are logică informația? Poate fi aceasta demonstrată? Pot fi demonstrate argumentele aduse? Intervine, apoi, discernământul fiecărui individ în parte și disponibilitatea acestuia de a contextualiza o informație, de a o pune în relație cu ceva întâmplat anterior. Într-o atmosferă încărcată de emoție, de tensiuni, o perioadă în care, pe diverse subiecte, societatea se polarizează, constatăm că a contextualiza și a putea discerne între diverse tipuri de conținuturi nu mai sunt cele mai simple lucruri. Este important să percepem diferența dintre discursul factual și opinie și, de asemenea, este important să ne exersăm gândirea critică.Nu trebuie să considerăm, în niciun moment, ca având valoare de adevăr o informație doar pentru că aceasta este promovată de mii de persoane în social media. Pe de altă parte, chiar și publicații mainstream au înregistrat derapaje în ceea ce privește verificarea informațiilor înainte de publicarea lor. Or, fact checking-ul este și trebuie să rămână un concept care stă, de fapt, la baza jurnalismului. Trăim, însă, situații în care – și realitatea ne-a demonstrat asta – nu doar jurnaliștii trebuie să facă fact checking, ci și consumatorii de media și utilizatorii rețelelor de socializare. Informația trebuie să fie validată, confirmată de surse oficiale, credibile. Nu doar una, ci mai multe tipuri de surse. Doar triangulând, încrucișând sursele – verificând în acest fel informația – putem ajunge la valoarea de adevăr sau, în orice caz, cât mai aproape de aceasta.
Care este riscul pentru europarlamentarele din 2024?
Adrian Herța este doctor în Istorie, asistent la Facultatea de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius” din Constanța și scrie despre evoluția sistemelor electorale europene în secolele XIX-XX. Herța spune că fenomenul fake-news reprezintă o mare amenințare în perspectiva alegerilor europarlamentare din 2024, întrucât narațiunile false sunt gândite tocmai pentru a umple vidul dintre realitate și așteptările oamenilor:
“Studiile sociologice recente pun în lumină o mare problemă, și anume că peste 50% din electoratul european privește viitorul cu pesimism și este dezamăgit de inadecvarea măsurilor guvernamentale în fața multiplelor provocări majore din ultimii ani: criza migranților, criză climatică, criză financiară, criză medicală, război în Ucraina. Multiplele crize au eclipsat și vor eclipsa și diviziunea clasică stânga-dreapta, și chiar și mai recentul clivaj proeuropeni – eurosceptici. Izolat în bule, delimitat de propriile lui neliniști, electoratul european este tot mai vulnerabil în fața posibilelor forme de manipulare, imaginate de tot felul de actori politici. Și aici, fenomenul fake-news reprezintă cea mai mare amenințare, întrucât narațiunile false sunt gândite tocmai pentru a umple acest vid între realitate și așteptările oamenilor.
Astăzi există două riscuri: o prezență modestă la urne, dezinteres. Doi, ca votul politic să fie activat sau deturnat de tot felul de artificii electorale. Partidele politice românești au recurs în trecut la astfel de strategii”.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
