Info Sud-Est vă prezintă raportul de activitate a parlamentarilor de la malul mării
Într-o țară civilizată, în mod normal, la sfârșitul unei sesiuni parlamentare, aleșii ar veni în fața electoratului cu un raport al activității acestora pentru a da socoteală pentru proiectele inițiate sau, dimpotrivă, pentru lipsa de activitate, în fața celor care i-au trimis în Parlament.
Cu atât mai mult se impune ca fiecare deputat și senator să își întocmească un raport al activității, cu cât vorbim de o țară cu peste 500 de parlamentari, dintre care 100 sunt urmăriți penal, condamnați în primă instanță sau deja în pușcărie, iar venitul unui parlamentar depășește de 10 ori salariul unui om simplu.
Un alt motiv solid în temeiul căruia electoratul din fiecare colegiu ar trebui să ceară un raport detaliat al activității senatorilor și deputaților este una dintre cele mai recente legi votate și cu mâinile, și cu picioarele de peste 300 de parlamentari.
Pe 16 iunie, deputații și senatorii și-au asigurat bătrânețile prin adoptarea unor pensii speciale, de parcă nu ar fi fost suficiente privilegiile, veniturile substanțiale și imunitatea care îi situează la sute de ani lumină de situația și nivelul de trai ale celor care îi trimit în Parlament, la fiecare patru ani.
Și pentru că nici senatorii, nici deputații nu s-au sinchisit să inițieze un proiect de lege prin care parlamentarii să fie obligați să își prezinte activitatea la sfârșitul unei sesiuni parlamentare, la fel cum își prezintă declarațiile de avere și interese, vă prezentăm noi activitatea parlamentarilor dobrogeni. În această ediție, puteți citi despre propunerile, inițiativele și luările de cuvânt în plen ale celor șase senatori din Constanța: Mircea Banias (PC), Christian Gigi Chiru (PNL), Alexandru Mazăre (PSD), Nicolae Moga (PSD), Marian Vasiliev (UNPR), Puiu Hașotti (PNL).
MIRCEA BANIAS
Fost președinte al PDL, a fost ales senator din partea PC, în colegiul 4, la scurt timp după ce a părăsit tabăra democrat-liberalilor, și este membru al Comisiei pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare.
Activitatea lui Mircea Banias, de la începutul anului 2015 și până la încheierea sesiunii parlamentare, îl plasează lejer în rândul senatorilor constănțeni fără prea mare chef de muncă. Cu doar 8 propuneri legislative, cu două luări de cuvânt în Plen și fără nici o altă intervenție (moțiuni, interpelări, întrebări, declarații etc), Mircea Banias a fost complet absent și în viața publică și trecut cu vederea de penelul jurnaliștilor locali, mai ales după ce a fost întreruptă urmărirea penală de pe numele său, într-un dosar de corupție. Printre propunerile legislative, se numără cea referitoare la declararea Zilei Brâncuși ca sărbătoare națională, o completare la Codul Fiscal, dar și o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea statutului parlamentarilor prin prisma incompatibilității acestora.
CHRISTIAN GIGI CHIRU
Fost președinte al PDL și actual copreședinte al PNL Constanța, a candidat în același colegiu 4 cu fostul coleg Banias și a reușit, de asemenea, să câștige un loc de senator în 2012, prin redistribuire. Fostul candidat la Primăria Constanța este membru în Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru transporturi și energie. Cu șase propuneri legislative de la începutul anului 2015, cinci luări de cuvânt în plen, cinci declarații politice, două moțiuni, o interpelare și o interpelare a premierului, dar și cu o prezență consistentă în mass-media, fostul democrat-liberal se înscrie în rândul celor mai activi și vizibili parlamentari constănțeni. Inițiativele parlamentare și strategia de imagine ale acestuia l-au adus deseori în prim-planul vieții publice, ștergând din memoria opiniei publice problemele penale cu care acesta s-a confruntat: un dosar penal în care este cercetat de procurorii DNA și o condamnare cu suspendare într-un alt dosar, deschis în urma unei plângeri penale formulată chiar de actualul său partener politic, celălalt copreședinte al PNL Constanța, deputatul Gheorghe Dragomir.
Printre altele, Christian Gigi Chiru a propus modificarea OUG privind protecția mediului, modificarea Legii audiovizualului, dar și înființarea Muzeului Ororilor Comunismului.
În declarațiile sale politice, Chiru l-a taxat pe Victor Ponta pentru lipsa de activitate, a vorbit despre ”cruciada” inspectorilor ANAF, a explicat importanța încurajării și dezvoltării vieții culturale, dar a militat și pentru înființarea unui spital de pediatrie în județul Constanța. Cele două moțiuni au avut ca temă necesitatea demiterii lui Victor Ponta pentru scandalul alegerilor din diaspora, dar și problemele cu care se confruntă un milion de fermieri din cauza managementului defectuos al ministrului Agriculturii.
PUIU HAȘOTTI
Profesor de arheologie, fost ministru al Culturii și piesă antică în Parlamentul României, a fost reales în 2012 pentru a cincea oară consecutiv. În perioada 1996-2004, bătrânul liberal de la malul mării a fost deputat, iar ulterior constănțenii din Colegiul 1 l-au trimis în Senatul României. Astăzi, Puiu Hașotti este membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, al Comisiei privind revizuirea Constituției, al Comisiei pentru relația cu UNESCO și a făcut parte din comisia care a schimbat legea partidelor politice și legea finanțării acestora și a campaniilor electorale. Activitatea senatorului este direct proporțională cu experiența în Parlament. De la începutul anului, Hașotti a avut 18 propuneri legislative, 19 luări de cuvânt în plen și patru moțiuni. Unul dintre cei mai longevivi senatori ai României a înaintat propuneri referitoare la cinematografie, medicina școlară, reforma în domeniul Sănătății, exercitarea profesiei de medic veterinar, Codul Penal, Muzeul Ororilor Comunismului, turism, alegerea și statutul primarilor și a celorlalți aleși, drepturile pacientului, votul prin corespondență, înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi și protecția mediului. De asemenea, Hașotti a propus declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (tratat semnat după încheierea Primului Război Mondial, între România învingătoare și Ungaria înfrântă, prin care Transilvania revenea României), dar și declararea zilei de 1 octombrie Ziua de luptă împotriva cancerului de sân. Nu demult, pe vremea când era ministru al Culturii în Guvernul USL condus de același Victor Ponta, Puiu Hașotti era unul dintre cei mai mari susținători ai premierului și alianței cu social-democrații. Frecvent se înroșea din cauza debitului verbal și furiei cu care explica jurnaliștilor, acum doi ani, despre cum nu poate exista o colaborare cu PDL ”pentru cel puțin 4-5 ani de-acum încolo”, din cauza acuzelor pe care cele două partide și le-au adus reciproc dar și pentru că este ”un fost partid socialist”. Același om este acum coleg cu cei din PDL, în ”marele PNL”, și trei dintre cele patru moțiuni ale acestuia au ca temă nenorocirile și dezastrul provocate chiar de fostul său șef, pe linie guvernamentală.
”Sănătatea în România lui Ponta respiră artificial! Românii mor cu zile” sau ”Victor Ponta-demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!” sunt două dintre moțiunile susținute de cel pentru care Crin Antonescu l-a amenințat cu suspendarea pe fostul președinte Traian Băsescu în cazul în care acesta din urmă nu-l accepta pe Hașotti în funcția de ministru al Culturii. Un ministru care îi ridica statui lui Victor Ponta și guvernului USL ori de câte ori vedea o cameră de luat vederi.
ALEXANDRU MAZĂRE
Fratele fostului primar al Constanței, a fost reales în funcția de senator, în 2012, în colegiul 3, din partea PSD. Deputat în perioada 2004-2008, senatorul controversat din cauza unui dosar penal în care apare alături de fratele său Radu Mazăre, a declarat recent că vrea să își ducă la bun sfârșit mandatul de parlamentar și, ulterior, să se retragă din viața publică și politică, asemenea fostului primar al Constanței. Nu știm dacă din cauza problemelor penale sau din alte motive, dar fostul social-democrat pare că se află la ultimul mandat. Acesta a părăsit de curând partidul condus de Victor Ponta (cel care nu a ridicat un deget pentru salvarea fratelui său din colții procurorilor DNA), pentru tentativa de partid a lui Mircea Geoană (o tentativă de partid lovită în moalele capului încă din stadiul de proiect de aceiași procurori DNA care l-au arestat pe Marian Vanghelie, lider al PSRO). Văzând că dă din lac în puț, Alexandru Mazăre spune că s-a săturat de politică și vrea liniște, asemenea celor mai mulți dintre actualii politicieni care abia acum își dau seama că există ceva mai important decât banii și care nu prea mai poate fi cumpărată: libertatea. De la începutul anului, Alexandru Mazăre nu a avut nicio inițiativă parlamentară, nici o declarație politică, nici o luare de cuvânt în plen. Doar o interpelare către ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, despre rata mică de absorbție a fondurilor europene și două întrebări: una adresată ministrului Bănicioiu, despre bolile profesionale, și una adresată ministrului Câmpeanu, despre rezultatele slabe ale simulării Evaluării Naționale. Lipsa activității parlamentare și absența din viața publică pot confirma apatia lui Alexandru Mazăre din ultima vreme, dar poate și dorința tot mai arzătoare a acestuia de a deveni cât mai mic, mic, mic… Atât de mic încât să nu-l mai vadă nici ochii de soacră ai procurorilor DNA.
NICOLAE MOGA
Seniorul reales în colegiul 2, este un fel de omolog, în PSD, al prietenului său liberalul Puiu Hașotti. Fondator al Universității ”Ovidius” și al Universității ”Andrei Șaguna”, acesta a fost și președinte al Neptun Tv (1996-2000), televiziunea de casă a fostului primar Radu Mazăre. În prezent, este senator în Comisia pentru egalitatea de șanse iar de la începutul anului a avut 12 propuneri legislative, 4 declarații politice, 9 luări de cuvânt în plen, nicio interpelare, nicio întrebare, nici o moțiune. Multe dintre propunerile legislative ale senatorului Nicolae Moga coincid cu cele pe care și-a pus semnătura și prietenul său, șeful liberalilor de la malul mării. Pe lângă acestea, Nicolae Moga a mai inițiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, o propunere legislativă pentru modificarea Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, o propunere legislativă pentru modificarea art.16 din Legea nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, dar și o pro-punere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.
MARIAN VASILIEV
Fost jurnalist și primar al unei comune constănțene, pe vremuri susținător înfocat al lui Dan Diaconescu, acesta s-a orientat rapid în momentul în care corabia otevistului a început să se scufunde. Printre primii care au părăsit-o s-a numărat și actualul senator din colegiul 2, aflat la primul mandat de parlamentar. Probabil nici el nu se aștepta să câștige, nici măcar prin redistribuire. Așadar, Marian Vasiliev s-a înrolat în UNPR și este membru în Comisia pentru egalitatea de șanse. Din cele 14 propuneri legislative, amintim modificarea legii privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva calamităților, alocația de stat pentru copii, modificarea legii privind autorizarea lucrărilor de construcţii, combaterea risipei alimentare, propunerea legislativă privind veteranii de război, drepturile invalizilor şi văduvelor de război, instituirea zilei de 16 octombrie – Ziua naţională a combaterii risipei alimentare, modificarea legii farmaciei, dar și modificarea legii privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică. Poate una dintre cele mai importante propuneri ale senatorului a fost interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid, în contextul în care, în ultimele săptămâni posturile de televiziune și presa scrisă au mediatizat într-un mod agresiv și exagerat toate actele suicidale și tenativele de suicid, fapt care exercită un impact negativ extrem de puternic mai ales în rândul tinerilor, așa cum înșiși specialiștii susțin. Marian Vasiliev a mai bifat și 10 luări de cuvânt în plen, 6 întrebări, o interpelare a ministrului Rus și o interpelare a premierului.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
