Printr-o hotărâre de Consiliu Local din anul 2012, toți patronii de cluburi din stațiunea Mamaia au fost obligați să-și confecționeze care alegorice și să participe cu acestea la defilările săptămânale. În anul 2015, după demisia lui Radu Mazăre, Primăria Constanța a ridicat această obligativitate.
Semn că patronii de cluburi nu numai că nu erau de acord cu decizia fostului primar, dar o considerau și o povară inutilă a fost faptul că în sezonul 2015 a existat un singur club care a depus o cerere la Primăria Constanța prin care și-a exprimat intenția de a defila în stațiunea Mamaia în weekend-urile estivale.
În sezonul 2016 nu a mai existat niciun club interesat să participe sau să organizeze o defilare a carelor alegorice. Mai mult decât atât, vehiculele improvizate în care dansau liceene mai degrabă dezbrăcate și tineri purtând pantaloni din latex au fost abandonate de patronii cluburilor și s-au transformat în depozite de gunoaie.
Unul dintre carele ruinate care zac între hotelurile din stațiune aparține clubului deținut de Ion Budi, candidat independent la Primăria Constanța la alegerile din 2016, cel care în campania electorală promitea constănțenilor „un oraș frumos”.
Mamaia 2016. De la care alegorice la spectacole de teatru
În sezoanele estivale din perioada 2011-2014, stațiunea Mamaia a fost gazda unor evenimente pe care fostul primar al Constanței Radu Mazăre le considera evenimente cultural-artistice: defilarea carelor alegorice și personajele istorice pe care le interpreta fostul edil.
În anul 2011, Primăria Constanța a organizat pentru prima oară un carnaval. Inițiativa, care i-a aparținut fostului primar Radu Mazăre, își propunea să reproducă sărbătoarea brazilienilor din Rio de Janeiro. Show-ul, care a fost pus în scenă de niște dansatori brazilieni, prieteni ai fostului primar, s-a bucurat de succes, drept pentru care anul următor, în vara lui 2012, evenimentul a fost confiscat și identificat exclusiv cu persoana lui Radu Mazăre.
Sub pretextul promovării stațiunii Mamaia, se promova, de fapt, modelul de management controversat și propriu lui Radu Mazăre. Spectacolul era cu și despre Radu Mazăre și apropiații acestuia, nu despre stațiune și turism. Costumele îi erau cusute de concubină, iar în dreapta sa defila, costumat la rându-i, fiul său despre care fostul primar spunea că îl eclipsează.
Radu Mazăre și-a completat recuzita cu mai multe care alegorice în fruntea cărora se cocoța „pentru a da startul distracției în stațiunea Mamaia”. Printr-o hotărâre de consiliu municipal, primăria condusă de primarul-histrion obligase toate cluburile din stațiune să își confecționeze care alegorice în care trebuiau să danseze tinere ale căror trupuri erau acoperite în proporții reduse sau foarte reduse și tineri purtând pantaloni confecționați din materiale asemănătoare latexului.
Începând cu anul 2012, Radu Mazăre a încercat să joace rolurile mai multor personaje din istorie și mitologie, începând cu interpretarea lui Ludovic al XIV-lea, autorul celebrei replici „L’état c’est moi!”.
Fostul primar a continuat să îmbrace hainele unui militar spartan, apoi pe cele ale unui maharajah sau ale unui gladiator. În 2013, a urmat interpretarea rolurilor lui Ulise, Suleyman Magnificul și regele babilonian Nabucodonosor.
În aprilie 2014, Radu Mazăre devine personaj în propria poveste atunci când este reținut de procurorii DNA. În momentul eliberării este întâmpinat de un puhoi de jurnaliști care erau curioși, printre altele, dacă Radu Mazăre va mai organiza carnavalul în condițiile în care fusese arestat. Primarul le-a răspuns că da și s-a ținut de cuvânt.
În sezonul 2014 Radu Mazăre s-a întrecut pe el însuși și a fost Cezar, la brațul simbolului cultural Mihaela Rădulescu care o interpreta pe Cleopatra. Apoi a vrut să îi interpreteze pe Ștefan cel Mare și Ramses al II-lea. Până și premierul României, Victor Ponta la acea vreme, declara într-o conferință de presă din iulie 2014 că îl invidiază pe Radu Mazăre pentru „popularitate, decapotabile și cluburi”.
Pentru constănțeni începea să fie deja prea mult. În primăvara anului 2014 au apărut primele voci critice la adresa festivalului. Voci timide, e drept. Și slab reprezentate. Doar că pentru primarul care întruchipase, pe rând, lideri dintre cei mai influenți în istorie, nemulțumirile și criticile, oricât de neînsemnate ar fi fost, erau de neacceptat. „Dacă nu vreţi, eu mă dau cu kite-ul. Dacă nu ne implicăm, în cinci ani, staţiunea Mamaia ajunge ca Olimpul“ – așa amenința Radu Mazăre în martie 2014 – dacă mai aude comentarii negative la adresa carnavalului său, nu se va mai implica în promovarea stațiunii, iar prin urmare îi prevedea acesteia un viitor sumbru.
Iată, însă, că există viață și după carnaval. În verile 2015 și 2016 nu numai că stațiunea a fost „degajată” de carele alegorice și de show-urile kitschoase, dar în vara ce tocmai s-a încheiat turiștii sosiți în Mamaia au putut participa la concerte de muzică rock, folk, jazz sau populară, la spectacole de teatru în aer liber sau alte evenimente culturale din cadrul festivalului organizat în locul carnavalului.
Reprezentanții Federației Patronatelor din Turismul Românesc au anunțat că pe litoral au venit în vara lui 2016 cu 11% mai mulți turiști decât anul anterior, iar stațiunea Mamaia a înregistrat o creștere a cererii de cazare.
Ne bucurăm că ne citești!
Dacă vrei să ne și susții:
